turistilor dornici de o croaziera pe Dunare cu o corabie cu panze, la Tulcea, in Delta sau in amonte, pana la Viena. Presedintele Consiliului Judetean Galati, Eugen Durbaca, a anuntat ca va aloca 50.000 de lei pentru reabilitarea corpului navei, dupa care panzarul va fi relansat la apa si va putea fi inchiriat de grupuri de turisti. Astfel de tentative au mai existat, dar de aceasta data armatorul, CJ Galati, prin Centrul Cultural Dunarea de Jos, pare foarte hotarat sa nu mai lase prea mult panzarul la mal, pentru ca, in premiera, va fi angajat un echipaj de corabieri. Nava este denumita "panzarul moldovenesc" pentru ca este replica la scara 1 la 1 a unei corabii cu panze din flota Moldovei, din timpul domniei lui stefan cel Mare. Panzarul a fost construit in 2004, cu prilejul sarbatoririi "Anului stefanian", proiectantii documentandu-se dupa frescele de la manastirile din nordul Moldovei si dupa istorisile cronicarilor vermii. Corabiile moldovenesti din secolul XVI aveau prova inalta si intoarsa ca la gondole, pupa taiata drept si terminata cu doua coarne, care serveau pentru legarea bastimentului. In loc de timona, pentru conducerea corabiei erau folosite doua rame intarite cu fier la pana, cate una in fiecare bord. Pentru adapostirea echipajului, pe punte erau amplasate doua bastioane sustinute de doua straiuri. Uniforma marinarilor era consituita din costumul national, caciula si camasa cu maneci largi. Pavilionul panzarelor era rosu, avand un cap de zimbru cu o stea cu cinci raze intre coarne, cu o luna noua in stanga sus si o stea cu cinci raze in dreapta sus.

Corabia construita in 2004 la Galati are lungimea de 17,6 metri si latimea de 5 metri, pescajul fiind de 1,5 metri. Deplasamentul navei este de 25 tone dead weight. Chila si coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este construit din lemn de larice, puntea din lemn de mahon si tec, placarile fiind executate cu placaj de luan, esenta de lemn care este foarte rezistenta la apa. Corabia este propulsata cu ajutorul celor trei panze, "focul" de 30 metri patrati, "randa" de 40 metri patrati si "balonul" (vela dreptunghiulara), de 45 mp. Pentru a primi aviz de navigatie in conditiile din zilele noastre, la bordul navei au fost instalate echipamente si instalatii moderne. Corabia este propulsata si de un motor diesel de 70 CP, cei 1200 litri de carburant care pot fi stocati la bord asigurandu-i navei o autonomie de 1200 mile marine, adica peste 2000 kilometri. Panzarul este dotat cu toate instalatiile cerute de autoritatile portuare la acordarea avizului, instalatie de guvernare hidraulica, instalatie de navigatie prin satelit GPS, radar, statie radio si un sonar modern, pentru detectie subacvatica, fiind o nava foarte sigura. Firma care a construit-o, Spat SA Galati, a testat-o in probele de mare efectuate in octombrie 2005, la o furtuna de gradul 5. In cele doua careuri ale navei sunt 8 cusete si doua grupuri sanitare. Navigarea este asigurata de un echipaj de patru persoane, nava putand lua la bord 20 de turisti. Prima croaziera cu turisti la bord a fost efectuata in luna iunie 2006, cand un grup de profesori de la o universitate din Paris a efectuat o deplasare pe Prut pentru vizitarea Zonei Protejate Prutul Inferior.

ISTORIE
» Moldova, forta navala
Una dintre preocuparile lui stefan cel Mare a fost dezvoltarea comertului si consolidarea puterii militare la Gurile Dunarii. In acest scop, el a construit o flota puternica. Primele consemnari referitoare la flota Moldovei dateaza de la asediul Chiliei din 1465, cand, Dunarea fiind inghetata, iar panzarele captive intre sloiuri, stefan cel Mare a folosit impotriva turcilor tunurile de pe nave. Cronicile vremii consemneaza forta militara a flotei Moldovei. In 1475, navele turcesti, care se intorceau incarcate cu prada de la asediul Caffei, au fost capturate de catre panzarele moldovenesti din Chilia si Cetatea Alba. Dupa ce Caffa a fost cucerita de turci, iar comertul genovez la Marea Neagra a incetat, flota maritima a Moldovei a ramas singura opozanta a turcilor pe mare. Istoricul C.C. Giurascu mentioneaza ca flota Moldovei facea transporturi in secolul al XV-lea pe Marea Neagra la Istanbul, cu treceri in Mediterana, prezenta panzarelor moldovenesti fiind semnalata in insula Creta si in porturile italiene.