si pana in 1996, cand a fost cooptata la guvernare, numai comunitatea maghiara a fost "minoritatea de serviciu", fiind folosita de fiecare data cand se dorea distragerea atentiei de la probleme economice. Cele mai puternice conflicte au avut epicentrul in judetul Mures, unde convietuiesc maghiari, romani si rromi, si s-au petrecut in primii ani dupa caderea dictaturii Ceausescu, cand populatia nu era obisnuita cu libertatea de exprimare, iar tensiunile sociale rabufneau instantaneu.
Comunitatea roma este mai prost vazuta si adeseori marginalizata, in ciuda eforturilor Guvernului de a o integra in societate. Din ce in ce mai multe voci ale politicienilor de la Bucuresti acrediteaza ideea ca problema romilor nu este una nationala, ci una a intregii Europe, considerand ca ea ar trebui rezolvata la nivelul UE.

Maghiarii si romii, vinovatii de serviciu
Minoritatile mai vizibile pot fi folosite pe post de tapi ispasitori pentru a deturna atentia cetatenilor de la problemele interne importante cu care se confrunta o tara. Salat Levente, profesor de stiinte politice la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca,  considera ca aceasta este o practica "frecventa, peste tot in lume, inclusiv in Romania, iar conditiile de criza sunt prielnice aplicarii acestei tactici". Sociologul Ovidiu Voicu argumenteaza ca si Romania a avut, de-a lungul timpului, astfel de "minoritati de serviciu": "Daca inainte de ‘89, aceasta era minoritatea maghiara, dandu-se tot timpul vina pe iredentismul maghiar", dupa Revolutie, minoritatea maghiara a fost inlocuita de cea roma. Momentul schimbarii l-a reprezentat cooptarea UDMR la guvernare, sustine Ovidiu Voicu, iar minoritatea de sacrificiu este acum cea roma.

 

Renasterea nationalismului in apropierea alegerilor prezidentiale din acest an, cu toate ca teoretic ar putea fi o posibilitate de luat in seama, este greu de anticipat – sustine profesorul Salat –, deoarece "clasa politica din Romania cu ocazia alegerilor anterioare, a facut eforturi apreciabile pentru evitarea aparitiei acestui aspect in campanie". Ovidiu Voicu argumenteaza, la randul sau, ca nationalismul nu va fi deocamdata decat un discurs marginal. Pe termen lung insa, dupa ce va trece criza economica – si in ideea ca si in Romania va creste numarul de imigranti – "recrudescenta nationalismului poate renaste", admite sociologul.

Minoritarii, activi in viata politica
Minoritarii din Romania au fost dintotdeauna bine reprezentati in Parlament, chiar daca in structurile legislative ei au promovat legi care tin mai degraba de reglementarea unor domenii economice decat de drepturile propriilor etnii. La ora actuala exista 18 organizatii inregistrate ale minoritatilor nationale, in afara celei maghiare, care au dreptul de a-si trimite in Parlament, o data la fiecare 4 ani, cate un reprezentant. Aceste organizatii reprezinta etniile rroma, italiana, albaneza, macedoneana, croata, bulgara, ucraineana, sarba, elena, turca, tatara, turco-musulmana, slovaca, ceha, armeana, rutena, germana, evreiasca, poloneza si a rusilor lipoveni.

 

Organizatiile minoritatilor care nu obtin in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit legislatiei, la un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat. Legea electorala este insa considerata discriminatorie si acuzata de conservarea unui cerc vicios de procedura, in conditiile in care unele etnii precum secuii, aromanii si ceangaii nu sunt reprezentati in Consiliul Minoritatilor Nationale, iar accesul in aceasta structura se poate face doar castigand mandate in Parlament.

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) s-a implicat puternic atat in problematica minoritatilor nationale, cat si in buna guvernare a tarii, oferind de-a lungul timpului, prin specialistii sai, inclusiv vicepremier si ministri, expertiza in domenii-cheie precum Mediul, Lucrarile Publice, Sanatatea sau Comunicatiile. Increderea acordata Uniunii de catre etnicii maghiari, dar si de catre romani a fost reflectata si in rezultatele alegerilor locale din 2008, pe listele sale fiind alesi 184 primari, 89 consilieri judeteni si 2.195 consilieri locali.

In prezent, patru consilii judetene (Covasna, Harghita, Mures si Satu Mare) sunt prezidate de reprezentantii UDMR, iar candidatii Uniunii au fost alesi primari in mai multe localitati cu populatie majoritar romaneasca, precum Satu Mare, Reghin si Jimbolia. Majoritarii romani au votat si minoritari germani in alegeri, asa cum s-a intamplat in cazul primarului Sibiului, Klaus Iohannis, reprezentand Forumul Democrat al Germanilor din Romania. Iohannis si-a castigat cel de-al treilea mandat la conducerea orasului din primul tur de scrutin cu peste 85% din voturile populatiei romanesti.

Judetul Mures: vulcanul interetnic inactiv din inima tarii
Istoria ultimilor 20 ani a Romaniei a fost marcata de conflicte interetnice, cele mai puternice avand ca epicentru judetul Mures, situat in Regiunea de Dezvoltare "Centru" a Romaniei. Primul dintre acestea a fost orchestrat chiar in municipiul Targu-Mures, in martie 1990. Aici s-a iscat o batalie generala, in cadrul careia cinci oameni (trei maghiari si doi romani) si-au pierdut viata, iar alte 278 de persoane au fost ranite. Scanteia care a declansat conflictul a fost promovarea, in cadrul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, a unor idei neobisnuite pentru o Romanie abia iesita din comunism si extrem de sensibila la cele mai mici tensiuni politice si sociale – autonomie culturala, invatamant in limba materna, precum si a simbolurilor statului ungar.

A urmat, in septembrie 1993, conflictul de la Hadareni (Mures) intre rromi pe de o parte, si romani si maghiari, pe de alta, cand patru persoane au murit, 14 locuinte au fost incendiate, iar alte patru au fost distruse partial. Curtea Europeana a Drepturilor Omului le-a dat dreptate rromilor, acordandu-le daune materiale si morale cuprinse intre 11.000 si 95.000 de euro. Judetul Mures pare sa fie, la ora actuala, un vulcan inactiv, insa chiar prefectul Marius Pascan spune ca pericolul unor conflicte interetnice romano-maghiare ori pornind de la rromi persista.

Ce gandesc romanii?
Institutul National pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel" a dat publicitatii, in 2007, un sondaj de opinie cu privire la perceptia relatiilor interetnice din Romania. Potrivit sondajului, intre 58 si 71% din romani cred ca minoritatile trebuie sa aiba aceleasi drepturi ca si majoritarii. In ceea ce-i priveste pe evrei, mai mult de jumatate dintre respondenti au fost de acord ca acestia au o relatie buna cu restul populatiei, iar 42% au aratat ca evreii reprezinta o comunitate care conduce la progresul tarii. Un alt sondaj de opinie, realizat in Cluj-Napoca in 2006, de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala arata ca stereotipurile etnice raman in continuare foarte puternice, in ciuda tolerantei ridicate pentru minoritari.

 

Astfel, daca romanii au o perceptie in general pozitiva despre maghiari (si reciproca este valabila, cele doua etnii gasindu-si atribute ca "prietenos", "harnic", "uniti"), in schimb fata de etnicii romi persista prejudecatile, iar ei sunt vazuti in continuare ca "lenesi", "hoti" sau "smecheri".
Exista semnale ca relatiile dintre romani si minoritarii rromi s-ar fi putut deteriora si mai mult in ultimii ani, din cauza scandalurilor in care a fost implicata minoritatea roma din Italia. Cel mai rasunator scandal este uciderea italiencei Giovanna Reggiani de catre rromul de origine romana Romulus Mailat. Un studiu realizat de Metro Media Transilvania in 2008 arata ca singurii pe care romanii din Italia nu-i vor in preajma lor sunt romii.

"Acum si dintotdeauna minoritatea roma a fost cea mai defavorizata", recunoaste sociologul Ovidiu Voicu. La randul sau, Salat Levente sustine ca, din punctul de vedere al imaginii sociale, "comunitatea romilor este privita cu mari prejudecati in ceea ce priveste raportarea la munca si unele aspecte ale specificului lor cultural". Este foarte probabil ca, inainte de 1989, romii sa fi avut o situatie mai avantajoasa decat astazi, admite profesorul clujean: "Aveau locuri de munca in special in jurul gospodariilor de stat agricole, aveau conditii de locuit cvasidecente". Aparent, pentru romi, aceasta a fost o consecinta pozitiva a sistemului dirijist comunist, insa profesorul Salat Levente atrage atentia ca este foarte posibil sa fi existat atunci si alte probleme si mai grave legate de romi care au ramas ascunse.

Sociologul Ovidiu Voicu socoteste ca romanii "dovedesc o mare toleranta pentru minoritatile mici, inclusiv cele de alta religie, cum ar fi musulmanii sau tatarii, carora nu li se reproseaza nimic". In schimb, sociologul remarca o intoleranta pentru maghiari, inradacinata in istorie. "Prejudecatile istorice sunt greu de scos din memorie daca nu se fac eforturi in sistemul de educatie, mai ales", spune Voicu.
Pe de alta parte, sustine sociologul, intransigenta romanilor fata de rromi are cauze sociale si culturale, legate mai ales de cultura nomada: "Rromii si-au asumat rolul de paria si sunt asociati cu nemunca, hotia si mizeria. Chiar daca nu toti se incadreaza in aceasta perceptie, exemplele negative sunt foarte vizibile". Mai mult, Voicu crede ca imaginea negativa a rromilor in societatea romaneasca pare sa se amplifice si din cauza perceptiei ca "ei sunt cauza pentru care romanii sunt prost vazuti in strainatate".

 

"Multe dintre problemele pe care le au sau le provoaca rromii pleaca de la faptul ca nu au educatie", spune deputatul Madalin Voicu, care crede ca ei ar trebui sa fie invatati sa munceasca. Pentru alfabetizarea rromilor, statul roman a finantat locuri speciale in scoli, in licee si in facultati. Astfel, numarul prescolarilor si elevilor de etnie roma a crescut de la 109.325 in anul 1990 la peste 260.100 in prezent, reprezentand 7,43% din totalul populatiei scolare, a declarat Gheorghe Sarau, consilierul pentru probleme de limba romani din cadrul Ministerului Educatiei.

» Limba romana, o necunoscuta
Insusirea deficitara a limbii romane de catre copiii maghiari se afla in atentia Guvernului de la Bucuresti de mai multa vreme.
Presedintele Traian Basescu sustinea, in august 2007, in timpul unei vizite in Covasna, necesitatea introducerii unui sistem special de predare a limbii romane pentru copiii maghiari. Solutia ar fi ca romana sa fie invatata precum o limba straina. Discutia a fost reluata in acest an, cand ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a promis ca va incerca sa gaseasca o solutie pentru eficientizarea invatarii limbii romane in scolile maghiare, dupa ce inspectorii scolari i-au raportat ca elevii maghiari nu stiu limba romana. Presedintele UDMR, Marko Bela, propunea recent modificarea legislatiei astfel incat copiii maghiari sa invete dupa programe si manuale diferite de cele romanesti pana in clasa a XII-a.

Multe dintre problemele minoritatii maghiare din Romania au fost discutate in cadrul celor patru sedinte de guvern romano-ungare care au avut loc pana acum. Nerezolvata a ramas problema autonomiei Tinutului Secuiesc, autonomie ravnita de reprezentantii comunitatii maghiare, dar respinsa ferm de Bucuresti. "Romania nu recunoaste drepturi colective pentru minoritati si nu accepta ideea de autonomie teritoriala", a declarat presedintele Traian Basescu, proaspat intors dintr-o vizita intreprinsa la Budapesta. Profesorul Salat Levente, de la Universitatea Babes-Bolyai, recunoaste ca drepturile comunitatii maghiare au evoluat spectaculos fata de perioada comunista din punct de vedere lingvistic, al invatamantului si al administratiei publice. Pe de alta parte, felul in care este definita comunitatea politica romaneasca face ca maghiarii sa se simta exclusi.

"Aspectul cel mai important este simbolistica nationala a statului roman: imnul, ziua nationala, continuata cu persoanele istorice celebrate in spatiile publice. Toate sugereaza ca cetatenii romani de etnie maghiara sunt adversari istorici ai romanilor", ne-a explicat Salat Levente.

» Maghiarii si romii – cele mai numeroase comunitati
Potrivit ultimului recensamant al populatiei din Romania, realizat in 2002, comunitatile maghiara si roma sunt cele mai numeroase. Recenzorii au inventariat 1.434.377 persoane care s-au declarat de etnie maghiara (6,6% din cetatenii tarii), 535.250 de persoane de etnie roma, 61.091 ucraineni si 60.088 germani. Urmatoarele etnii reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale, in ordinea numarului de membri, sunt: rusii lipoveni – 36.397 membri, turcii – 32.596, tatarii – 24.137, sarbii – 22.518, slovacii – 17.199, bulgarii – 8.022, croatii – 6.786, grecii – 6.513 si evreii – 5.870. Exista si grupuri etnice mai putin numeroase, cum ar fi albanezii – 520 de persoane declarate la ultimul recensamant, macedonenii slavi – 731 de membri, rutenii – 262 membri sau ceangaii – 1370 membri. Natalitatea in comunitatile de rromi este mult mai ridicata in comparatie cu cea a romanilor, ceea ce l-a facut pe deputatul Madalin Voicu, cunoscut aparator al drepturilor acestei minoritati, sa afirme ca in curand Romania se va numi Rromania: "In 20 de ani Romania se va scrie cu doi de R".