Ce riscuri își asumă asigurătorii pentru 2016

Piaţa globală a asigu­rărilor a reprezentat dintotdeauna o lume în permanentă schimbare şi adaptare la cerinţele impuse de realităţile economice şi sociale. Totuşi, în ultimii ani, pare că asistăm la o adevărată maree a schimbărilor care se petrec concomitent pe mai multe planuri, nu de puţine ori punând o presiune crescută pe capacitatea companiilor de a se adapta în ritm accelerat trendurilor în curs de afirmare. Evident, în „cursa” globală pentru performanţă şi profit, câștigători au fost cei care au anticipat cel mai corect direcţiile în care se va produce schimba­rea şi care au avut îndrăzneala de a se angaja în cursa înnoirii cu un pas înaintea competitorilor.

Înainte de toate, este de remarcat că schimbările care au început deja să-şi facă simţită prezenţa sunt unele de profun­zime, care vor determina schimbări majore în mo­dul de operare în afacerile cu asigurări. Mai mult, ritmul în care noile modele de business se vor implementa este poate mai rapid decât oricând. Ca ata­re, dacă principiile de bază ale asigurării rămân cele cunoscute, aproape toate celelalte aspecte vor suferi într-un răstimp nu prea îndelungat schimbări semnificative. Specialiștii din domeniu, dar și diversele surse menţionează o serie de tendinţe majore, având potenţialul de a determina o adevărată schimbare de paradigmă în viitorul apropiat.

Solvency II schimbă regulile jocului

Introducerea Solvency II este de departe schimbarea legislativă cea mai importantă, cu o influ­enţă majoră asupra principiilor de operare în afaceri. În acest context, anul 2016 va fi anul consolidării, al înţelegerii noii reglementări şi al modului în care, dincolo de efectele directe asupra capitalului ce se vor face simțite încă din acest an, ea trebuie utilizată pentru a furniza un sprijin mai substanţial atât clienţilor, cât şi operatorilor; ca atare, nu va fi un an spectaculos, ci unul de clarificare, este de părere Kurt KARL, economistul-şef al SWISS Re.

Cât despre dimensiunea impactului pe care Solvency II l-ar putea avea asupra industriei, este elocvent exemplul oferit de Tom WILSON, Chief Risk Officer al ALLIANZ: Solvency II are potenţialul de a schimba radical „regulile jocului”. De exemplu, în 2007-2008, în timpul crizei financiare, când se aplica încă regimul Solvency I, ALLIANZ a menţinut o rată de solvabilitate stabilă, de circa 161%. S-ar zice că, în toiul celei mai puter­nice recesiuni de la Marea Depresiune din anii ʹ30 încoace, rata noastră de solvabilitate nu s-a schimbat deloc. Pe de altă parte, potrivit modelului nostru economic intern, foarte asemănător cu actualul regim Solvency II, rata de solvabilitate a scăzut, în acelaşi interval, de la 191% la 140%. Ca atare, volatilitatea reflectată de un regim ca Solvency II poate schimba jocul în termenii managementului de risc şi de capital, iar noi trebuie să ne dăm seama cum vom crea valoare pentru acţionarii şi clienţii noştri în acest nou context.

Fără a intra în detalii suplimentare, este evident că adaptarea la cerinţele Solvency II nu este un proces simplu, mai ales că nu este vorba de simpla conformitate cu nişte cerinţe cantitative, ci de o adevărată schimbare de filozofie în domeniu. În plus, aşa cum rezultă din rezultatele unui sondaj efectuat de Insurance Europe la sfârşitul anului, o parte dintre asigurători se confruntă cu dificultăţi suplimentare gene­rate de autorităţile naţionale, fie prin impunerea, pe ultima sută de metri, a unor cerinţe mai stricte decât cadrul gene­ral, fie prin interpretarea extrem de conservatoare dată conţinutului Directivei.

Totuşi, primele rezultate pozitive ale introducerii Solvency II par să se manifeste deja. Astfel, respondenţii aceluiaşi sondaj au menţionat, în proporţie de 79%, o îmbunătăţire a guvernanţei corporative, eficientizarea proceselor de identificare şi monitorizare a riscurilor (74%) sau creşterea calităţii datelor utilizate (63%).

Avalanşa tehnologică

Progresul tehnologic şi-a pus deja amprenta pe afacerile cu asigurări, dar pentru viitorul imediat se așteaptă o intensificare fără precedent a acestui fenomen, schimbând în profunzime atât modul de operare al companiilor, cât şi pe cel de a interacţiona cu clienţii. Răspândirea pe scară largă a noilor procedee de comunicare a creat oportunităţi fără precedent pentru reducerea costurilor, a facilitat accesul la informaţii şi produse şi a redus timpul de finalizare a tranzacţiilor prin utilizarea modalităţilor de e-payment şi a comerţului online.

Investiţiile în tehnologie in­formatică şi dezvoltarea platformelor online au crescut sub­stanţial în ultimii ani. Dincolo de zona comunicării cu clienţii şi a colectării de informaţii de marketing, noile tehnologii îşi spun cuvântul în toate sectoarele activităţii de asigurări. Utilizarea dronelor în inspecţiile de risc sau evaluarea daunelor și tehnologiile telematice în domeniul auto sunt doar două din numeroasele exemple care pot fi enumerate aici. Implementarea sistemelor în sine, dar şi prelucrarea şi interpretarea volumului uriaş de date pe care aceste tehnologii le furnizează rămân unele dintre marile provocări ale prezentului şi viitorului apropiat.

În sfârşit, fără pretenţia de a epuiza subiectul, merită sublini­at și un alt aspect ce s-ar putea dovedi crucial în viitorul imediat:  securitatea informatică. Necesitatea de a proteja datele personale ale publicului cu care interacţionează, deja o obligaţie strict reglementată, dar şi nevoia vitală de a proteja informaţiile stocate în bazele de date ale fiecărei companii impun eforturi susţinute în această direcţie, concretizate în sisteme de protecţie din ce în ce mai sofisticate, cu costuri importante. 

Așteptări moderat optimiste

Analiştii financiari au aşteptări de un optimism moderat cu privire la evoluţia afacerilor cu asigurări în 2016, în contextul în care economia mondială pare să se afle pe un trend uşor pozitiv. Totuşi, contextul general rămâne volatil, iar evoluţia pieţelor financiare, în ansamblu, greu predictibilă.

În asigurările de viaţă, MOODY’s se aşteaptă la menţinerea profitabilităţii, deşi persistenţa ratelor scăzute ale dobânzii şi volatilitatea crescută a unor categorii de active cresc nivelul de risc. Pe de altă parte, există premisele necesare pentru creşterea vânzărilor în acest domeniu.

Un trend pozitiv este aşteptat de MOODY’s şi în asigurările non-life, segment pentru care analiştii agenţiei consideră că asigurătorii vor avea beneficii substanțiale de pe urma obligativităţii unor clase de asigurări, chiar dacă acest segment rămâne teatrul principal de manifestare a competiţiei, iar o creştere în preţul asigurării este greu de imaginat.

În asigurările property, spun analiştii WILLIS, un nivel relativ scăzut al daunelor asigurate şi existenţa unui exces de capacitate de reasigurare au condus la scăderea constantă, în ultimii ani, a costului cu reasigurarea. După doi ani de scăderi dublu digit, se pare că piaţa a atins deja punctul de minim. Totuşi, există analişti care se aşteaptă ca trendul descendent să continue şi în 2016, chiar dacă uşor atenuat. Ca atare, n-ar fi surprinzătoare o scădere a ratelor de reasi­gu­rare de 5-7% şi în acest an. Situaţia este similară şi în asigurările directe, pentru care competitivitatea pieţei şi preţul reasigurării sunt factori determinanţi în stabilirea preţului de asigurare.

Piaţa răspunderii civile auto e încă locul unei competiţii acerbe, dar în acelaşi timp este şi teatrul unor schimbări importante determinate de progresul tehnologiilor asociate. Nu mai puţin, este o piaţă extrem de diversă şi care va înregistra evoluţii de semn contrar pentru diverse categorii de clienţi, susţine WILLIS. Preţuri în scădere sunt de aşteptat pentru asigurarea flotelor cu un istoric de daune bun, în timp ce flotele cu un istoric de daune încărcat sau cu expuneri mai problematice, cum ar fi cele de camioane grele sau agabaritice, vor avea de înfruntat un regim de ofertare mai strict şi mai restrictiv. În plus, cel puţin pentru anumite categorii de flote, introducerea pe scară largă a unor tehnologii care să îmbunătăţească nivelul de siguranţă în funcţionare, cum ar fi controlul electronic al stabilităţii (ESC), ar putea deveni o cerinţă curentă a asigurătorilor, condiţionând accesul la cotaţii de asigurare mai bune.

În zona Europei Centrale şi de Est se pare că asigurările ar putea beneficia de impulsul dat de relansarea economică. Totuşi, zona ECE este departe de a reveni la ritmul înalt de creştere din perioada pre-criză, mai ales în pieţele sale mai dezvoltate. Per ansamblu, anul 2015 pare a se încheia cu o creştere a volumului de subscrieri în vecinătatea punctului de „0”, dar diferenţele înregistrate între pieţele ţărilor din regiune sunt substanţiale în ceea ce priveşte dinamica. Rezultatele regionale ar putea consemna o îmbunătăţire vizibilă în 2016 dacă scăderea asigurărilor de viaţă din Polonia şi Cehia s-ar atenua şi dacă vânzările de autovehicule, în creştere, şi redresarea economică generală ar conduce la o relansare a liniilor de asigurări auto în pieţele relevante ale regiunii.

Schimbare

Mai puțin conformiști

Faptul că pe segmentul asigurărilor de viaţă şi a celor de sănătate provocarea emografică constituie un aspect din ce în ce mai important nu mai are nevoie de nicio demonstraţie şi constituie deja o preocupare importantă în domeniu. Cel puţin tot atâta atenţie însă se cuvine să fie acordată şi provocării născute de interacţiunea cu noile generaţii de consumatori – „the Millenials” sau Generatia Y şi următoarele. Născută într-o epocă în care tehnologia informaţiei a cunoscut o evoluţie de-a dreptul revoluţionară în comparaţie cu deceniile precedente, generaţia tânără actuală este mult diferită în termenii pretenţiilor şi aşteptărilor pe care le are de la furnizorii săi de servicii. Mai informaţi, mai rapizi în decizii, mai puţin conformişti în relaţiile cu instituţiile, ceva mai „oportunişti” în căutarea deal-ului cel mai bun, tinerii consumatori cer din partea companiilor de asigurări un efort de adaptare substanţial.