În acest moment, doar câţiva constructori români de drumuri, importanţi se mai pot lăuda cu faptul că nu au probleme cu justiţia şi şi-au păstrat afacerile profitabile. Anul 2014 a adus noi arestări ale DNA din rândul asfaltatorilor români, astfel încât lista celor anchetaţi s-a mărit cu noi nume grele: fraţii Horpos de la Straco şi Dan Beșciu, patronul companiei Euroconstruct Trading 98. Cei doi s-au alăturat altor asfaltatori importanţi anchetaţi pentru fapte de corupţie, cum ar fi Nelu Iordache de la Romstrade şi Theodor Barna (Tehnologica Radion). Problemele cu legea ale constructorilor s-au reflectat şi în numărul mare al insolvenţelor înregistrate în acest domeniu. Pe acest fond se remarcă faptul că tot mai multe companii străine şi-au făcut loc pe piaţa românească. Acestea şi-au majorat cota de piaţă de la 29% în 2009 la 40 % în 2013.
Euroconstruct Trading 98. Alături de Pa&Co International (acționar Costel Cășuneanu) și de Spedition UMB (acționar Dorinel Umbrărescu), Euroconstruct Trading 98, firmă deținută de Dan Beșciu și de Sorin Vulpescu, a fost una dintre primele companii românești implicate în realizarea unei autostrăzi după 1990. Cele trei firme au primit contractul de construire a autostrăzii Moara Vlăsiei-Ploiești, în 2007 în mandatul fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu. Era perioada în care președintele Traian Băsescu lansa îndemnuri publice de susținere a constructorilor români, iar miniştri ai Transporturilor vorbeau de firmele străine că vin în România să câştige contracte de infrastructură având doar laptop la subraţ. Necazurile lui Dan Beșciu, arestat în prezent la domiciliu pentru 30 de zile, au început însă mult mai recent.
Potrivit DIICOT, în perioada 2011-2014, Dan Beșciu, alături de alte persoane, acționari și administratori la diferite firme, „au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, ce a avut drept scop, obţinerea prin mijloace frauduloase a unor mari sume de bani, provenite din fonduri publice angajate de companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor (Compania Naţională de Căi Ferate şi CNADNR), pentru organizarea şi derularea unor achiziţii publice de lucrări de infrastructură feroviară şi rutieră“. „Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux“, s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT. Cercetările sunt efectuate și asupra unor oficiali ai firmelor austriece Swietelsky Baugesellschaft Mbh Linz – Sucursala București și SC Swietelsky Construcții Feroviare SRL, partenere de afaceri cu firma lui Beșciu.
Romstrade. Beșciu nu este însă singurul care a făcut această greșeală. Primul constructor care s-a făcut vinovat de deturnare de fonduri, de folosire a resurselor publice în alte scopuri decât cele pentru care fuseseră destinate a fost Nelu Iordache, patronul Romstrade (foto). Potrivit informațiilor date de procurori în 2012, Nelu Iordache, în calitate de administrator al firmei Romstrade, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinaţia sumei de 25 milioane lei, bani încasaţi în vederea proiectării şi execuţiei lucrărilor la primul tronson din Autostrada Nădlac-Arad, lucrarea fiind finanţată în proporţie de 85% din fondul de coeziune al Uniunii Europene. „Cea mai mare parte a banilor, şi anume 9,58 milioane lei din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, a fost folosită la efectuarea de plăţi către o companie de transport aerian controlată de învinuit, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. O altă parte din bani, şi anume 9,86 milioane lei, au fost retraşi în numerar cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare“, preciza la acel moment DNA. Necazurile lui Nelu Iordache s-au răsfrânt și asupra firmei sale și clienților acesteia fiind primul cutremur de amploare pe piața construcțiilor. Pe lângă proiectele rămase neterminate (DN67C șosea cunoscută și ca „Drumul Regelui“ sau ca Transalpina nefiind nici acum terminată), insolvența Romstrade a lovit furnizori de materiale de construcție, bănci și societăți de asigurări importante. În prezent Nelu Iordache se află sub control judiciar, având interdicţie de a părăsi Bucureştiul.
STRACO. Practica umflării facturilor prezentate statului spre decontare s-a înregistrat și în cazul altei firme importante de construcții, anume Straco, deținută de frații Traian și Alexandru Horpos împreună cu Vlad Vameșu. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2013, Alexandru Horpos, Traian Horpos şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL, au dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor facturi fiscale ce atestau operaţiuni nereale, aferente executării lucrărilor proiectului Apă-Canal Ilfov, cu scopul de a deduce în mod nelegal TVA aferentă şi de a reduce cuantumul impozitului pe profit şi dividende, datorate bugetului de stat. Zilele trecute doi din cei trei acționari ai STRACO, anume Alexandru Horpos și Vlad Vameșu au fost arestați la domiciliu.
Tehnologica Radion. Istoria firmei Tehnologica Radion, deținută de Theodor Berna și el aflat în arest, zugrăvește cel mai bine ascensiunea unei firme plecate de la afacerile cu asfalt în București și care a ajuns să construiască autostrăzi. Tehnologica Radion a început, în 1999, cu doar 17 angajaţi, ca societate de extracţie a minereurilor neferoase. Ulterior, firma s-a reprofilat pe asfaltări şi a ajuns să aibă peste 2.000 de angajaţi. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, Tehnologica Radion a câştigat, din 2008 în 2013, 145 de contracte, în valoare de peste 700 de milioane de euro. Dacă inițial majoritatea contractelor priveau lucrări de asfaltare în București, ulterior Berna și-a îndreptat atenția și spre infrastructura națională ajungând alături de câteva alte firme străine să câștige contractul de construire a lotului 3 de autostradă Lugoj-Deva. Theodor Berna a fost arestat preventiv pe 19 august, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro. Instanţa arăta în motivarea deciziei de arestare că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.
Dar și constructorii din vestul țării au probleme cu DNA, printre aceștia găsindu-se Beniamin Rus, patronul Selina, sau Georgică Cornu, acționarul firmei timișene Confort. Anul trecut instanțele de judecată l-au condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pe un alt constructor important, respectiv pe Costel Cășuneanu, patronul Pa&Co International.
Lista constructorilor români fără probleme cu justiția sau cu insolvențele este mai scurtă decât în alți ani. Aceasta îi mai cuprinde doar pe Dorinel Umbrărescu, patronul Spedition UMB și Tehnostrade, și pe Florea Diaconu, acționar al unei alte firme importante, Delta ACM 93.
Constructorii români, în defensivă
Cu cifre de afaceri în scădere pe o piață caracterizată de amputarea cheltuielilor publice făcute de stat și de incidența sporită a insolvențelor, firmele ro-mâ-nești încep să facă loc celor străine. În ultimii ani, din ce în ce mai multe firme, în special din Italia, și-au făcut apariția pe piața românească.
„Vin din Italia și Spania deoarece în țările lor piața nu mai este la fel de promițătoare ca odinioară“, spune directorul general al unei firme de proiectare și consultanță în infrastructura de transport. În perioada de dezvoltare a infrastructurii italiene și spaniole, numărul firmelor constructoare de drumuri a crescut exponențial, aceasta și cu ajutorul fondurilor europene. Odată încheiată însă această etapă de dezvoltare, firmele au rămas fără contracte de lucrări pe piețele de acasă fiind obligate să migreze spre Europa Centrală și de Est.
Potrivit unui studiu dat publicității recent de către Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO), deși au cifre de afaceri însumate mai mari, constructorii români rămân în urma celor străini când vine vorba de profituri. ARACO a făcut o radiografie a sectorului construcțiilor, aici fiind inclusă atât infrastructura de transport, cât și construcțiile civile. Analiza a cuprins perioada 2009-2013.
Principala firmă străină prezentă în România este Strabag Austria cu o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei în 2013. Locurile următoare sunt ocupate de firme italiene, anume Tirrena Scavi, Condotte Cossi, Astaldi etc.
Din punct de vedere al numărului de firme prezente în top 100 ponderea firmelor străine a crescut semnificativ, de la 27% în 2009 la 35% în 2013. Cifra însumată de afaceri a firmelor românești din top 100 a scăzut de la 13,99 miliarde lei la 10,73 miliarde lei, în timp ce cea a firmelor străine a crescut de la 5,73 miliarde lei la 7,22 miliarde lei. Profitul însumat al firmelor autohtone a scăzut de la 1,09 miliarde lei la 375 milioane lei în timp ce profitul înregistrat de firmele străine a crescut de la 220 milioane lei la 686 milioane lei.
Potrivit lui Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO, una din şapte companii de construcţii din România se află în insolvenţă, mai precis 5.000 din cele 36.000 de firme active în acest sector.
Totodată, Plosceanu afirmă că în 2013, în topul celor mai mari 100 de antreprenori de construcţii din România, care generează 90% din cifra de afaceri a sectorului, se regăsesc 35 de companii străine, în principal europene, care realizează 45% din cifra de afaceri şi obţin 65% din profitul din sector. Piaţa construcţiilor s-a ridicat anul trecut la 9,6 miliarde de euro, înregistrând un declin de circa 40% pe timp de criză. Sectorul de profil a continuat să scadă anul acesta, în contextul în care investiţiile, în special publice, au fost puternic reduse.
„Nu se pune problema ca cine a greșit să nu plătească, ci de a apăra interesele firmelor românești, iar cifrele ARACO sunt semnificative. De ce trebuie să se răsfrângă asupra firmei problemele cu legea avute de acționarii acesteia? În multe țări aceasta nu se întâmplă. Sunt subiecte la care trebuie să medităm“, spune cu preocupare directorul unei firme de proiectare și consultanță în infrastructura de transport.
