Unul dintre consilierii locali din Cluj lansează o invitație pentru giganții din industria IT, cărora le cere să vină să investească în capitala Transilvaniei. El crede că un astfel de demers ar dinamiza economia locală, după modelul așa-numitului ”efect Nokia”. Este vorba de notoritatea internațională care a oferit Clujului prestigiul unui centru tehnologic de prima mână la nivel mondial și care a pus în evidență creativitatea și capacitatea de a inova a inginerilor români, în condițiile în care Nokia avea în județul Cluj nu doar fabrica de telefoane ieftine de la Jucu, ci și unul dintre cele mai importante centre de dezvoltare a software-ului instalat pe terminalele producătorului finlandez.
Un investitor de talie mondială
În acest context, Clujul are nevoie de atragerea unei companii de talie mondială în viitorul Cluj Innovation City sau în Tetapolis, pentru a dinamiza industria IT și pentru a-și onora reputația de Silicon Valley al Europei, este de părere consilierul local ALDE, Adrian Mureșan, potrivit ClujToday.ro.
”Vreau să trimit, după alegerile locale, o scrisoare către giganții din industria IT, pe care îi voi invita la Cluj pentru a-i convinge să investească aici. Este nevoie de un astfel de demers, pentru a arăta susținerea întregii comunități pentru astfel de proiecte. Voi lua marile companii în ordine alfabetică. Voi începe cu Apple, voi continua cu Blackberry, cu Google, Huawei sau Samsung. Enumerarea nu este decât una exemplificativă. Vă dați seama cum ar crește notorietatea Clujului dacă, de exemplu, Apple ar deschide la Cluj o fabrică de iPhone-uri sau iPad-uri?
Clujul ar beneficia de o notorietate pozitivă asemănătoare cu cea pe care dobândit-o în 2007, când a fost inaugurată fabrica Nokia de la Jucu. Echipa noastră, condusă de președintele Călin Popescu Tăriceanu, a fost cea care a adus Nokia și tot noi suntem în măsură să aducem, și de data aceasta, și șă păstrăm un astfel de investitor”, a declarat Adrian Mureșan.
Consilierul local ALDE a adăugat că noul contract cu viitorii investitori trebuie acordat cu respectarea strictă a regulilor transparenței și a legislației europene și naționale. ”Putem atrage astfel de investitori prin forța de muncă bine calificată, prin potențialul de cercetare și de inovare al universităților și prin sprijinul acordat, în condițiile legii, investitorilor strategici. Nu văd nici un motiv pentru care Apple sau Samsung nu ar obține ajutorul legal al statului, așa cum au obținut deja Bosch sau DeLonghi”, a adăugat Adrian Mureșan.
Președintele executiv al ALDE Cluj-Napoca, Adrian Mureșan, a mai afirmat că dezvoltarea industriei IT va fi impulsionată de un astfel de demers. ”Desigur că în prima fază vor exista unele temeri, vor fi companii care se vor teme că își pierd angajații care vor prefera să muncească pentru Apple, Blackberry sau Huawei ori altă companie care va veni aici. Însă este o evoluție naturală.
Știm că obiectivul asumat de clusterele din domeniul IT este trecerea de la outsourcing la software protejat de drepturi de autor. Ele vor avea ocazia să discute direct cu reprezentanții giganților din domeniu și să dezvolte aplicații clujene instalate pe terminalele de tip smartphone sau tabletă ale acestor companii care vor fi vândute în întreaga lume. Nici Nokia atunci când a venit la Cluj nu a angajat toți informaticienii din oraș, însă cei care au lucrat în divizia de dezvoltare de software a acestei companii au dobândit rapid o altă cultură organizațională. În discuțiile cu marii giganți vom cere garanții contractuale că vor rămâne pe termen lung la Cluj.
De asemenea, vrem să știm că vor dezvolta la Cluj aparate care vor fi vârf de gamă, nu telefoane de un euro. Atunci, vor avea marje de profit suficient de mari pentru a-i plăti corespunzător pe angajați. Eu aș dori ca salariul unui angajat din viitoarea fabrică de la Cluj să fie cel puțin echivalentul prețului unui telefon de ultima generație”, a adăugat Adrian Mureșan. El este de părere că Clujul se poate inspira din exemplul orașului german Bochum, care a reușit, la scurtă vreme după relocarea fabricii Nokia din acest oraș la Jucu să atragă o investiție Blackberry.
Un concept care a generat prea puțin conținut
Președintele executiv al ALDE Cluj-Napoca mai afirmă că dezvoltarea unei industrii capabile să producă hardware de înaltă calitate ar completa și ar susține în mod fericit dezvoltarea industriei software. ”Din fericire, avem un concept superb, Cluj Innovation City. Din păcate, în prezent, acest concept a rămas la stadiul de vorbe. Structura neguvernamentală care administrează acest proiect nu a reușit să angajeze nici măcar o investiție privată de un euro, în perimetrul viitorului oraș al inovării. Trebuie regândită relația administrației locale, care a investit sume mari în viitorul Cluj Innovation City, cu această structură neguvernamentală, în așa fel încât relația de care vorbim să devină funcțională, iar investițiile private să completeze investițiile făcute din bugetul public”, a mai afirmat Adrian Mureșan.
CONTEXT
Ce spun cifrele
Cea mai recentă analiză internațională dedicată sectorului IT din România a fost publicată de TechCrunch.com. Aceasta confirmă punct cu punct viziunea lansată de consilierul local ALDE. Această analiză confirmă dinamica deosebită a start-up-urilor românești. Numărul acestora a ajuns la peste 300. De asemenea, analiștii străini au remarcat faptul că există și companii extrem de dinamice, fondate de români în străinătate, care au devenit cunoscute la nivel mondial. Așa ar fi compania Summify, fondată în Vancouver, Canada, de doi antreprenori români, care a fost cumpărată apoi de Twitter.
De asemenea, TechCrunch a mai remarcat faptul că, deși România are doar 20 de milioane de locuitori, are 95.000 de specialiști în IT, ceea ce înseamnă că se află în Top 10 la nivel global. Organizațiile de specialitate estimează că acest număr se va tripla până în anul 2020. Din anul 2001, reprezentanții universităților românești se află în top 3 al IEEE Design Competition. În plus, România este națiunea europeană cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internațională de Matematică și pe locul 3 la nivel mondial, după Rusia și China.
