Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a grăbit să ceară falimentul Astra Asigurări, deși era evident că nu era pregătită pentru gestionarea unui eveniment de asemenea amploare. Fondul de Garantare a fost „upgradat“ pe repede înainte printr-o lege promovată forțat și a ajuns să preia dosarele de daună de la Astra din camioane, în mijlocul câmpului.
ASF și Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) nu erau deloc pregătite pentru falimentul unei societăți de asigurare de dimensiunile Astra, și totuși au dorit neapărat ca cel mai mare asigurător local să intre pe calea lichidării. Problemele pe care FGA le întâmpină astăzi cu gestionarea zecilor de mii de daune arată clar că decizia ASF a fost una pripită. Mai mult, nici măcar legislația nu a fost modificată în așa fel încât să permită Fondului să gestioneze un astfel de faliment.
Organismul a primit statut juridic independent de ASF pe repede înainte, printr-o lege care a fost prea puțin dezbătută în Parlament. La conducerea FGA a fost numită o persoană fără experiență în reglementare iar aceste lipsuri se văd. Fondul nu a reușit nici până acum să încheie un contract cu o firmă care să gestioneze cele 50.000 de dosare de daună de la Astra. Prin urmare, este obligat să lucreze cu cei doar 15 angajați temporari, specializați în regularizarea daunelor. Aceasta înseamnă că fiecare specialist va avea de gestionat nu mai puțin de 3.300 de dosare. Astra avea sute de specialiști în domeniu, răspândiți în toată țara.
Grabă suspectă
Mai mult decât atât, decizia ASF a venit, fulgerător, imediat după ce acționarul majoritar al Astra venise cu o propunere de a finanța compania cu 100 de milioane de euro. Consiliul ASF nu și-a acordat decât câteva ore pentru a analiza respectiva propunere. Au fost luați prin surprindere inclusiv clienții Astra. Prima listă cu polițele denunțate de aceștia pentru a fi achitate parțial de către FGA cuprinde doar 520 de nume. Astra avea nu mai puțin de 2,5 milioane de polițe și 1,7 milioane de clienți în momentul în care i-a fost cerut falimentul. ASF nu a fost pregătită nici măcar să își asume numirea unui lichidator. Instituția a organizat, tot pe repede înainte, o licitație suspectă, în urma căreia a decis să propună instanței căreia i-a cerut falimentul Astra nu unul, ci doi lichidatori.
Astfel de situații sunt extrem de rare în economia reală și arată că ASF nu a dorit să își asume numirea, lăsând totul pe umerii judecătorilor. Judecători care au amânat decizia la primul termen. Interesant este că firmele selectate în faza finală a licitației au avut la dispoziție doar 24 de ore pentru a se pune la punct cu documentația. Și mai interesant este că unul dintre criteriile ce trebuiau îndeplinite a fost ca respectivele firme să aibă experiență și specialiști în asigurări. Singurul concurent care avea expertiză în domeniu a fost KPMG, aceeași firmă care a administrat Astra în perioada de redresare financiară care a dus-o către faliment. KMPG este și unul dintre câștigătorii desemnați de ASF.
Lege care ia bani de la clienții Astra
Cei care au votat pentru falimentul Astra iau practic sute de milioane de euro unor companii private, și chiar statului, în condițiile în care despăgubirile maxime sunt limitate la doar 450.000 de lei. În plus, vor fi plătite dintr-un fond unde au cotizat absolut toate firmele de asigurare din țară. Contribuția lor va crește și de zece ori după ce cele aproape 200 de milioane de euro existente acum în fond se vor fi evaporat. Implicit, va crește și prețul polițelor de asigurare pe care firmele le vând, pentru că nici o companie privată nu trăiește pentru a face pierderi. Mai mult decât atât, există șanse semnificative ca banii din Fond să nu fie suficienți, context în care el va fi obligat să se împrumute cu garanție de la stat. O gaură dată, așadar, direct în bugetul statului.
ASF, în fond un organism al statului, a lăsat fără câteva milioane de euro inclusiv o altă entitate controlată de stat. Este vorba despre Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), care ar trebui să primească de la Astra Asigurări aproximativ 21 de milioane de euro în urma unei decizii controversate, dar totuși valabilă. Șansele companiei de a mai recupera ceva sunt aproape nule. De altfel, legea care reglementează activitatea Fondului de Garantare a Asiguraților spune clar că sumele maxime plătite către asigurați se vor rezuma la 450.000 de lei, adică aproximativ 100.000 de euro.
Nu doar CNADNR împreună cu alte zeci de companii private care au de încasat sume importante vor fi afectate de limitarea despăgubirilor. Vor avea de suferit și mii de familii care au obținut sau sunt pe cale să obțină în instanță despăgubiri în urma accidentelor suferite de rude ale lor. Sumele acordate lor de instanțe, mai ales când este vorba despre decese ale unor rude apropiate, ajung și la 2 milioane de euro și depășesc, în orice caz, pragul celor 100.000 de euro.
