Pe măsură ce detaliile continuă să apară în cazul VOLKSWAGEN, este posibil ca scăderea vânzărilor să fie cea mai mică dintre problemele sale. Producătorul ar putea plăti în urma acestui caz despăgubiri uriase atât clienților și autorităților, dar chiar și propriilor acționari.
Cum funcționează polițele D&O
Pe lângă cererile de despăgubire primite deja din partea clienților sau autorităților din întreaga lume, și acționarii par acum a se îndrepta împotriva VW pentru cele circa 25 miliarde euro pierdute din valoarea de piață, în urma deprecierii acțiunilor.
De regulă, companiile mari încheie pentru managementul lor asigurări de tip D&O (Directors&Officers). Acest tip de poliţă acoperă directorii şi administratorii unei companii pentru situaţiile în care primesc cereri de despăgubire îndreptate împotriva lor, pentru decizii eronate, de la terţe părţi (inclusiv societatea pentru care lucrează şi acţionarii săi). Conform unor surse citate de Reuters, producătorii auto germani de top cumpără o limită de răspundere de circa 500 milioane euro în fiecare an. Astfel de asigurări nu acoperă însă şi eventualele amenzi şi penalizări.
În cazul VOLKSWAGEN, luând în considerare amploarea pierderilor, devine evident că cea mai mare parte a lor va fi suportată totuşi de acţionari. Mai mult decât atât, eventualele costuri legate de chemarea în service-uri a maşinilor nu vor putea fi decontate la asigurători, având în vedere că, aparent, oficiali ai producătorului auto cunoşteau situaţia şi o acceptau tacit.
Deşi detalii continuă să apară, specialiştii se aşteaptă ca, cel puţin din perspectiva asigurărilor, situaţia de la VOLKSWAGEN să fie similară cu cea a SIEMENS din 2006. Atunci, producătorul de sisteme electrice şi electronice a fost implicat într-un scandal de corupţie, fiind acuzat că mituia oficiali guvernamentali din mai multe țări pentru a obţine cotracte publice. După finalizarea anchetelor, SIEMENS a plătit circa 2,5 miliarde euro (1,2 miliarde euro pentru amenzi şi penalizări şi 1,3 miliarde euro alte cheltuieli). În acel caz, compania s-a îndreptat împotriva fostei conduceri, în baza asigurării D&O cu limită de 250 milioane euro încheiată pentru aceasta. Într-un final, după ce asigurătorii au evidenţiat că pierderile au fost o consecinţă a unor acţiuni întreprinse cu bună ştiinţă, s-a ajuns la o înţelegere pentru plata unei compensaţii de 100 milioane euro. Asigurătorii implicaţi au fost ALLIANZ, ZÜRICH Insurance Group, ACE, LIBERTY Mutual Insurance Europe şi reasigurătorul SWISS Re.
Un alt caz celebru în care au intervenit asigurările D&O a fost cel al American Internaţional Group. După ce a fost cu „un picior un groapă” după criza creditelor sub-prime din 2008-2009, AIG a încasat 90 milioane dolari din asigurarea D&O a fostului său CEO, Maurice GREENBERG. Asigurarea lui GREENBERG a fost activată în urma deciziei unui tribunal din Wilmington, conform căreia fostul CEO, împreună cu alţi oficiali ai grupului au indus în eroare investitorii AIG prin mecanisme contabile frauduloase. De data aceasta, suma a fost încasată de AIG şi nu de investitorii săi. Pe lângă ce a recuperat de la GREENBERG, grupul american avea de încasat alte 110 milioane dolari din asigurările de răspundere profesională ale foştilor executivi.
Şi în România, asigurările D&O au început să devină mult mai vizibile după cazul Oltchim Râmnicu Vâlcea – ASTRA Asigurări din 2013. Combinatul, aflat în insolvență la momentul respectiv, a cerut ASTRA Asigurări, în prezent în pragul falimentului, plata a 10 milioane euro în contul unei asigurări de răspundere managerială încheiată de fosta conducere a OLTCHIM. O rezoluţie în acest caz încă se lasă așteptată.
De altfel, în România, acest tip de asigurare este obligatoriu pentru orice societate pe acțiuni, conform legii societăţilor comerciale. Cu toate acestea, în lege nu se precizează care ar fi limita minimă de răspundere, nici eventualele penalităţi pe care persoanele neasigurate ar trebui să le plătească. Așadar, este un cadru legal care lasă loc de poliţe încheiate cu o limită de doar 5.000 euro pentru a îndeplini solicitarea legală.
