Contextul economic poate influenţa puternic sectorul asigurărilor, în condiţiile în care atât companiile din piaţă, cât şi consumatorii pot fi afectaţi de evoluţia economiei, prin scăderea puterii de cumpărare a produselor de asigurare.
În România, rata de penetrare a asigurărilor este în continuare foarte scăzută, situându-ne pe ultimele poziţii între ţările din Uniunea Europeană. Gradul de penetrare al asigurărilor din România s-a aflat pe un trend descendent în perioada 2011-2014, ca rezultat al contextului macroeconomic intern şi al situaţiei financiare internaţionale.
Astfel, raportând volumul total al primelor brute subscrise de către companiile de asigurare în primul semestru din 2014 la produsul intern brut (PIB), gradul de penetrare al asigurărilor în PIB s-a cifrat la 1,42%, în scădere față de perioada similară a anului trecut, când a fost de 1,61%, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Produsul intern brut a crescut, în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni, cu 1,8% în termeni reali, conform datelor provizorii ale INS. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,2% pe seria brută şi cu 3,0% pe seria ajustată sezonier.
În primele nouă luni ale anului 2014, produsul intern brut a crescut, comparativ cu acelaşi interval al anului 2013, cu 2,8% pe seria brută şi cu 3,1% pe seria ajustată sezonier. Ca serie ajustată sezonier, produsul intern brut estimat pentru trimestrul III 2014 a fost de 167,07 miliarde lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,8% faţă de trimestrul II 2014 şi 3,0% faţă de trimestrul III 2013. La nouă luni, produsul intern brut estimat a fost de 496,29 miliarde lei preturi curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,1% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2013.
Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2013, le-au avut următoarele ramuri: Industria (+1,3%), cu o pondere de 30,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%; Informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 15,3%.
Intermedierile financiare şi asigurările au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 2,8%. Şi reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,1%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%.
Previziuni privind creşterea economică
Autoritățile de la București anticipează un avans economic de circa 2,5% anul acesta, după creşterea de 3,5% în 2013. Pentru anul 2015, Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere economică similară acestui an, de 2,5%, potrivit datelor cuprinse în prognoza de toamnă. Totodată, majoritatea analiştilor anticipează o creştere economică între 2,2% şi 2,5%.
Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere previziunile privind creşterea economică a României, anticipând un avans de 2% în 2014 şi de 2,4% în 2015. Pentru 2016, Comisia se aşteaptă la o creştere economică de 2,8%.
Estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale (BM). Proiecţia FMI indică un avans economic de 2,4% în 2014, iar BM estimează o creştere de 2,7%. Pentru 2015, prognoza FMI este de 2,5% şi a BM de 3,2%.
La nivel mondial, FMI a redus, în luna octombrie a.c., prognoza de creştere economică cu 0,1 puncte pentru acest an, la 3,3%, iar pentru 2015 cu 0,2 puncte, la 3,8%.
Bugetul pe 2015, agreat cu FMI
Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.
“Vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 miliarde lei sunt venituri şi 13 miliarde lei este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB”, a spus premierul Victor PONTA, la finalul discuţiei avute, în decembrie, cu experţii FMI şi cei ai Comisiei Europene.
“Echipele împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un Acord Stand-By cu FMI şi de Asistenţa CE pentru balanţa de plăţi”, a precizat FMI.
Bugetul pentru 2015 a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un produs intern brut estimat la 709,68 miliarde lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.
Inflaţia anuală
Banca Naţională a României (BNR) a redus, în noiembrie, prognoza privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru acest an şi de la 3% la 2,2% în 2015. În aceeaşi lună, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în scădere, la 1,6%, estimarea privind inflația anuală în 2014, de la 3,5% cât anunța în luna mai a acestui an, în timp ce pentru rata medie se prevede un nivel de 1,2%, față de 2,2% anterior.
Preţurile de consum au scăzut în noiembrie cu 0,2% față de luna anterioară, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 1,26%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna noiembrie, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au scăzut cu 0,3%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%.
Fondul Monetar Internaţional estimează o inflaţie anuală de 2,5% în decembrie 2014, în timp ce Comisia Europeană a prognozat o inflaţie medie anuală de 1,5% în 2014. Pentru 2015 şi 2016, Comisia anticipează o inflaţie medie anuală de 2,1%, respectiv 2,7%, ca urmare a revenirii cererii interne, a efectelor de bază generate de preţurile mici la alimente din acest an şi a continuării procesului de convergenţă a preţurilor de pe piaţa locală cu cele din UE.
Rata şomajului
Rata şomajului din România este anticipată de către FMI să scadă uşor, de la 7,3% în 2013 la 7,2% în 2014 şi la 7,1% în 2015. În luna octombrie 2014, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 6,7%, aflându-se la acelaşi nivel cu cel din luna anterioară (revizuită) şi în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna octombrie 2013, conform datelor INS. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie din anul curent, este de 620.000 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (623.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună din anul precedent (653.000 persoane). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,0 puncte procentuale pe cea a femeilor – valorile respective fiind 7,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,1% în cazul celor de sex feminin.
Angajatorii români raportează că vor continua să îşi sporească numărul de angajaţi şi în primul trimestru din 2015, dar creşterea va fi din nou modestă, se arată în cea mai recentă ediţie a Studiului MANPOWER privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă. Cele mai active pieţe ale forţei de muncă sunt prognozate în sectorul Industrie prelucrătoare şi Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri.
Îşi revine creditarea?
Creditarea este estimată să îşi revină uşor în 2015, după doi ani de scădere, ca urmare a creşterii numărului de împrumuturi în monedă locală, a înlesnirii condiţiilor de creditare şi a încetinirii procesului de dezintermediere bancară.
BNR vizează revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată. Astfel, în şedinţa din 4 noiembrie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 2,75% pe an de la 3,0%. Aceasta este a treia scădere consecutivă a dobânzii-cheie.
Ciclul de relaxare a politicii monetare ar putea continua în 2015, când dobânda ar putea fi redusă la 2,5% în luna decembrie. Totodată, cei mai mulţi dintre participanţi estimează o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută în anul 2015, până la un nivel de 8% pentru lei şi 12% pentru valută, declară analiştii din Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Potrivit BNR, creditele pentru populaţie şi firme au înregistrat în octombrie o creştere cu 0,3% faţă de septembrie, la 213,78 miliarde lei, pe fondul aprecierii împrumuturilor în lei cu 1% şi a deprecierii celor în valută cu 0,2%, iar comparativ cu octombrie anul trecut nivelul s-a redus cu 3,3%. Totodată, depozitele gospodăriilor şi firmelor s-au majorat cu 0,7% faţă de septembrie, la 217,96 miliarde lei.
