Un studiu efectuat în 28 de state arată că, urmare a recesiunii și globalizării, au crescut naționalismul și populismul.
Credibilitatea guvernelor (41%) a scăzut în 14 dintre cele 28 de state cercetate. Liderii guvernamentali (29%) rămân cel mai puţin credibili. 53% dintre respondenţi sunt dezamăgiţi de actualul sistem global, pe care-l consideră nedrept şi care oferă, cred ei, puţină încredere în viitor. Nici elitele nu mai cred în sistem. 48% e încrederea la persoanele cu venituri mari, 49% la cele cu studii superioare şi 51% la cele informate.
Cea mai mare încredere în instituţii este în India, cu 80% încredere la cei informaţi şi 70% la eşantionul reprezentativ al întregii populaţii. Pe ultimul loc în clasamentul încrederii sunt ruşii de rând (31%), iar intelectualii ruşi se află pe locul trei din coadă (45%). Surpriza e Polonia, ai cărei intelectu-ali sunt pe ultimul loc (43%), iar polonezii obişnuiţi – pe penultimul loc (34%).
Foarte prost stau lucrurile la încrederea în instituţiile japoneze (34%), britanice (37%), franceze (38%) sau germane (39%), cu cote ceva mai ridicate de încredere la intelectuali. Şi încrederea în media (43%) a scăzut vertiginos şi e în 17 state la minimul istoric.
Criză globală de încredere
“Implicaţiile sunt adânci, la scară largă”, consideră Richard Edelman, preşedinte şi CEO al companiei. Totul ar fi „ început cu marea recesiune din 2008”, dar, la fel “ca valurile doi şi trei ale unui tsunami, globalizarea şi schimbarea tehnologică au micşorat şi mai mult încrederea în instituţii, la nivel global. Consecinţele sunt populismul virulent şi naţionalismul, pe fondul revendicării controlului de către populaţie în afara elitelor”. Edelman este o companie de frunte din comunicaţiile globale, partener al mai multor organizaţii de business mari sau în curs de dezvoltare, pe care le ajută să evolueze, să fie promovate şi să-şi dezvolte brandurile şi reputaţia.
Vocea expertului sceptic
“Fiecare ţară are particularităţi. Există un set de probleme ce nu sunt comune”, spune Valentin Ionescu, expert în management. -Ionescu susţine că Mexicul, prezent în Barometrul Edelman, “nu are nimic de-a face cu ce se întâmplă în Europa. E o ţară ce se confruntă de câteva decenii cu corupţia şi sărăcia, cu discrepanţe de dezvoltare foarte mari şi o distribuţie inegală a resurselor”.
“În Franţa e cu totul altă situaţie, nu are nici o legătură cu Mexicul”, spune Ionescu, amintind de “slă-bi-ciunea guvernului, de o anumită orientare politică, neagreată de populaţie”, şi de “migraţia musulmană, acceptată şi de alte guverne din Europa”. “Cum priveşte cetăţeanul autorităţile germane, faţă de cum le priveşte francezul, nu e acelaşi lucru. Mi-e greu să cred că datele sunt comparabile”, spune Ionescu, explicând că nu crede în barometre făcute în 28 de ţări, din -cele 195, câte sunt pe mapamond.
“Datele nu sunt comparabile. Nu putem emite judecăţi cu caracter general, la nivel planetar. Aşa ceva e imposibil. E şi o mare eroare să facem asta. Analiza trebuie făcută ţară cu ţară”, a spus, pentru „România -liberă“, Valentin Ionescu.
Afacerile se relochează unde sunt mai eficiente
Credibilitatea liderilor de business e în pericol. Încrederea globală în CEO a scăzut cu 12%, la 37%. În Japonia, este 18%. “Dacă vorbim de economie globală, să acceptăm că, la un moment dat, unele activităţi se vor aşeza unde sunt mai eficiente”, a declarat pentru „România liberă“ analistul economic Sorin Dinu.
Afacerile nu sunt neapărat cele mai profitabile în ţările cele mai dezvoltate. Dinu atrage atenţia că -“trecerea la economia digitală a pus presiune foarte mare pe -forţa de muncă clasică a societăţii industriale şi post-industriale”. Cel mai actual exemplu e ce se întâmplă în SUA. Donald Trump parcă ar dori să întoarcă ţara în evul industrial. Industria auto e una din ramurile struc-turale ale economiei americane. “Transferul unei părţi din producţie în alte state nu s-a făcut că aşa au dorit companiile, dintr-o dorinţă acerbă de a lovi angajaţii”, explică analistul economic, ci “pentru a-şi menţine -profiturile şi a rezista pe o piaţă pe care competiţia e acerbă”.
De exemplu, Trump ar obliga companiile americane să reinvestească în SUA. O maşină montată în Mexic se vinde cu 50.000 de dolari. Aceeaşi mașină, fabricată în SUA, cu costuri salariale mai mari, se vinde cu 70.000 de dolari. “Oamenii ce au votat reîntoarcerea la economia industrială, când se vor duce să-şi cumpere o maşină, nu vor da pe ea 70.000 de dolari”, a spus Sorin Dinu.
Companiile şi-au schimbat structura
După criza din 2008-2009, companiile şi-au schimbat structura, spune Dinu. “Nu mă pot întoarce la structura economică din urmă cu -15-20 de ani, dinainte de criză. Economiile au evoluat. Companiile s-au integrat, au devenit mai degrabă furnizoare de servicii, chiar dacă sub formă de bunuri materiale”, explică analistul economic.
Sorin Dinu dă exemplul Alcoa, unul dintre inventatorii aluminiului, care s-a scindat în două. Concernul anunţase că începe să-şi închidă sau vândă unităţile de producţie din SUA, Europa şi Rusia, conform Reuters, încă din 2009.
Alcoa a vândut partea de producţie a aluminiului primar, păstrând divizia cu valoare adăugată, care a definit-o ca entitate ce furnizează servicii şi valoare pentru clienţi. Acum, oferă diferite produse finite pe bază de aliaje de aluminiu, precum piesele auto. “Alcoa nu mai furnizează un simplu serviciu, creează valoare”, a explicat pentru Rl Dinu.
“În lupta aceasta cu locul unde-şi fac profiturile trans-naţionalele, oamenii uită că, atunci când vor fi acţionari la o transnaţională, vor fi interesaţi de valoarea de piaţă. Nu vor accepta ca acele companii să ducă politici sociale în tot felul de state care, de fapt, încearcă, prin intervenţie şi blocarea evoluţiei economice, să menţină anumite structuri politice”, a spus analistul pentru „România liberă“.
