Prețul gazelor la consumatorii casnici crește cu 5% – 6% de la 1 aprilie, prin liberalizarea pieței de gaze naturale. Care e impactul?
Anunţul a fost făcut de președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileț. ANRE a stabilit o metodologie, astfel ca prețurile la achiziția gazelor la populație să se facă pentru un an, pentru perioada de iarnă octombrie – aprilie. Aceasta înseamnă că furnizorii vor cumpăra gaze la prețul de acum un an întreg. Consumatorul casnic ar fi protejat contra unei creșteri neașteptate de preț pe piața liberă.
De la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune producătorilor prețuri de vânzare la gazele naturale. În schimb, ANRE va continua să verifice prețurile cu care vând furnizorii gazele la populație. Termenul-limită de liberalizare completă e 2021. La gazele din producția internă, cu prețul stabilit la 60 de lei/MWh, se adaugă tariful de înmagazinare, de 20 de lei/MWh, ceea ce duce prețul final la circa 80 de lei/MWh. Importurile se realizează la 78 de lei/MWh, foarte aproape de prețul gazelor înmagazinate.
Posibilităţi de export
Pe piața reglementată, unde sunt incluși consumatorii casnici, prețul de 60 de lei/MWh fixat de Guvern e sub al gazelor din import, de 78 de lei/MWh, adică puţin peste 17 euro/MWh.
Analistul economic Sorin Dinu spune că, dacă producţia României e mai mare decât consumul, unele companii, ca Petrom OMV, vor fi tentate să exporte. „Chiar dacă producţia nu e mare, dar preţul este 18 euro/MWh, iar în Austria va fi 20 de euro/MWh, unii vor fi tentaţi să-l vândă la 20 de euro/MW. Probabil că şi redevenţa noastră va fi mai mare“, a explicat „României libere“ Dinu.
Expertul Tudor Popescu e contra liberalizării complete. Anul trecut, aminteşte el, a fost dată OUG 64, ce se referea la liberalizarea preţului gazelor. „A fost impusă ca o condiţie la realizarea proiectului Gazoductului BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria). Aceasta e o jumătate de păcăleală“, a spus Popescu RL.
„Ce scop ar putea avea legarea Bulgariei, prin România, la Austria, unde, în Baumgarten, e hubul european de gaze, aprovizionat în totalitate de Gazprom? Facem o conductă, prin care bulgarii să primească de la ruşi gaze, prin teritoriul ţării noastre, în ipoteza falsă pe care o vehiculează ai noştri că, prin anii 2020, gazele de pe platforma continentală românească, dincolo de Insula Şerpilor, ar putea trece prin mare, prin conductă, prin România“, detaliază expertul, care consideră că acest calcul e eronat.
Experţii consideră că, la orizontul anului 2021, ExxonMobil şi Petrom OMV ar putea transporta gazele pe care le vor extrage din Marea Neagră spre Europa. Lucrările la BRUA vor începe la finalul acestui an. Conducta va fi funcțională în 2020, când Exxon și OMV vor începe extracția gazelor naturale din Marea Neagră, a declarat ministrul Energiei, Toma Petcu.
Impact moderat asupra populaţiei
Care va fi impactul scumpirilor asupra populaţiei? E greu de estimat, dar întrebarea e dacă există şi mecanisme adiacente preţului, spune Sorin Dinu. „Depinde de puterea de cumpărare şi de context. O parte a populaţiei a primit acum nişte bani suplimentari, deci pentru unii impactul ar putea fi sustenabil. Pentru ceilalţi, mai puţin“, a explicat RL Dinu. Probabil, crede acesta, se va face o ajustare prin curs, ce va însemna alte modificări prin preţuri.
Efectul asupra populaţiei va fi în jur de maximum 10%, după calculele lui Tudor Popescu. Expertul crede că „variaţia nu va fi nesustenabilă, pentru că transnaţionale ca E-ON, GDF Suez ş.a.m.d. au cerut ANRE aprobare pentru un tarif de transport majorat până la dublu“.
Dar această aprobare a tarifului e valabilă numai dacă funcţionează corupţia la ANRE, susţine Popescu. „Altfel, aprobarea se dă dacă compania vine să facă costurile de transfer pe distribuţie şi furnizare, elementar, demonstrate pas cu pas. Se adună cât cheltuieşti, îţi dau un beneficiu de 5%, şi pa, dacă ANRE nu e corupt“, afirmă expertul.
Ce au avut de împărţit Iulian Iancu şi Corneliu Condrea
În preziua anunţării majorărilor, s-au consemnat discuţii intense în Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Dar şi un scandal birocratic între preşedintele Comisiei, Iulian Iancu, şi directorul din Ministerul Energiei, Corneliu Condrea. „Subiectul are legătură cu liberalizarea gazelor şi cea a eporturilor de gaze“, explică Sorin Dinu, opinând că motivele certei în sine au fost pur birocratice.
Expertul Tudor Popescu susţine că liberalizarea gazelor, impusă datorită participării României la BRUA, a fost făcută greşit. „Atât Iulian Iancu, cât şi eu, când am avut ocazia, am insistat să nu se ridice acea convenţie europeană, prin care se plafonau maximal gazele la populaţie. Această plafonare funcţiona până în anul 2020 şi putea fi prelungită.
Trebuia ca OUG 64 să nu anuleze plafonarea“, spune acesta, critic la adresa Cabinetului Cioloş care a dat ordonanţa de urgenţă în cauză. Dar ce au avut de împărţit Iancu şi Condrea? Popescu a explicat RL esenţa certei celor doi. „Condrea s-a apucat să spună că plafonul maximal s-a anulat din dispoziţia expresă a Comisiei Europene. Iancu a negat acest lucru. I-a cerut lui Condrea instrucţiunea de la CE. Condrea a zis că i-a dat-o, iar Iancu a sărit ca ars. Condrea a zis că, dacă vrea, i le transmite oficial, iar Iancu, la această criză de personalitate, l-a dat afară“, povesteşte expertul.
Tudor Popescu a amintit RL că „Iancu are foarte multe probleme legate de pierderea postului de ministru cu faptul nedemonstrat că ar fi omul Gazprom. Lui Ponta i-a fost frică să-i dea Ministerul Energiei, ajuns acum pe mâna unui absolvent al Şcolii de Jandarmi“. Astfel, „calificarea foarte slabă a ministerului de profil va duce la prăbuşirea pe ansamblu a sistemului. Scumpirea se datorează incompetenţei“, a explicat „României libere“ expertul Tudor Popescu.
Impactul asupra populaţiei e greu de estimat. Depinde de puterea de cumpărare şi de context. O parte a populaţiei a primit acum nişte bani suplimentari, deci pentru unii impactul ar putea fi sustenabil. Pentru ceilalţi, mai puţin.“
