Slovacia și România au înregistrat cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții din UE, în iulie, potrivit Eurostat. Cifrele Statisticii, „principalul duşman al propagandei“, ar demonstra că politicile Guvernului dau rezultate pozitive, spune premierul.
În lipsă de realizări palpabile – numărul de salariaţi din economie fiind în scădere, salariile din sectorul privat rămânând înţepenite, iar investiţiile statului la niveluri minime, premierul Victor Ponta aduce în sprijinul său cifrele făcute publice zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind evoluţia sectorului de construcţii în luna iulie. Acesta ar fi înregistrat o fabuloasă creştere ce ar arată cât de bine îi merge economiei.
Potrivit datelor INS, în primele şapte luni ale anului volumul lucrărilor de construcții a crescut, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 11,3%, respectiv cu 11,6%, față de perioada similară a anului trecut. Raportat la aceeaşi perioadă din 2014, creşterile au fost chiar mai mari: 15,4%, respectiv 15,2%.
Datele îl fac pe Victor Ponta să jubileze căci acestea ar fi, în opinia sa, o infirmare a zvonurilor lansate de propaganda potrivnică lui ce susţine că economia nu se simte prea bine. „Principalul dușman al propagandei (și anume cifrele reale din economie) lovește și astăzi!“, a scris zilele trecute premierul Victor Ponta pe contul său de Facebook.
Ponta a precizat că acesta este „al doilea rezultat pozitiv al politicilor economice și sociale“, după ce tot INS a anunţat că puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a crescut cu 9,4% în iulie 2015 față de iulie 2014.
Care este adevărul?
Ceea ce nu spune însă premierul este că dezvoltarea sectorului construcţiilor se datorează în măsură prea mică Guvernului pe care îl conduce. Raportările INS iau în calcul evoluţia activităţii de construcţii în cele trei sectoare componente, anume clădiri rezidenţiale, clădiri nerezidenţiale şi construcţii inginereşti. Potrivit Statisticii, creşterile în serie ajustată pe cele trei sectoare pe primele şapte luni ale acestui an, faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut, au fost de 11,5% pentru rezidenţiale, de 17,7% pentru nerezidenţiale şi doar de 2,4% pe construcţii inginereşti. Mai precis, cele mai mari creşteri ale investiţiilor în domeniu s-au simţit în cazul obiectelor de construcţii a căror dezvoltare a picat în sarcina sectorului privat, anume clădirile nerezidenţiale – depozite, hale etc.
A urmat creşterea activităţii dezvoltatorilor imobiliari privaţi (clădirile rezidenţiale), iar cea mai slabă evoluţie s-a simţit la lucrările inginereşti, adică la investiţiile derulate de stat. Mai mult, această ultimă creştere se înregistrează doar ca o consecinţă a raportării evoluţiei la o perioadă în care volumul construcţiilor inginereşti a fost la minim. Potrivit INS, volumul lucrărilor inginereşti în primele şapte luni ale anului trecut a fost, în serie ajustată, de 73,1% din nivelul aceleiaşi perioade din 2013. Raportat la evoluţia slabă a lucrărilor inginereşti din 2014, activităţile din 2015 nu aveau cum să nu înregistreze o creştere prezentată acum de Victor Ponta drept un mare succes al economiei.
Cum stăm la nivel european
La nivelul Uniunii Europene, lucrările de construcții au urcat în iulie cu 2,3%, iar în zona euro s-a înregistrat un avans de 1,8%. În rândul statelor membre, lucrările de construcții au înregistrat cele mai mari creșteri în Slovacia (23,4%), România (15,1%) și Cehia (14,1%).
