Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, intră nu atât într-un minister al ”risipei”, după cum a afirmat ieri acesta în prima sa ieşire publică, cât într-un minister al marilor tunuri date pe bani publici.
Nici n-a intrat bine în pâine, şi noul ministru al Transporturilor se plânge că este foarte mult de lucru în instituţia în fruntea căreia a fost numit. În prima sa conferinţă de presă susţinută ieri, conferinţă în care Rus a refuzat să răspundă oricăror întrebări venite din partea jurnaliştilor, ministrul a spus că în instituţia pe care o va conduce este foarte mult de lucru şi îşi propune să reducă „risipa” atât din punct de vedere al resurselor materiale, cât şi umane.
„Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister – şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-adevăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului. Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, „mai bine eventual decât până acum”. Noul ministru al Transporturilor a declarat că în acest minister este foarte mult de lucru, că va încerca să înţeleagă care sunt problemele şi să identifice soluţiile.
Rapoartele de activitate sunt o raritate
În primul rând, o observaţie generală. Toate companiile subordonate Ministerului Transporturilor au obligaţia legală de a prezenta public rapoarte de activitate anuale care să cuprindă informaţii privind bugetul avut în anii precedenţi, modul în care au fost cheltuiţi banii, obiectivele avute în vedere, realizările. În practică, companiile publică cu mare întârziere aceste rapoarte sau chiar nu le fac.
Anual, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ”pierde” sute de milioane de euro în urma realizării unor studii de fezabilitate inutile, a semnării de acte adiţionale umflate sau a derulării cu întârziere a unor contracte. Haosul în derularea proiectelor, adică absenţa oricărei planificări bugetare multianuale pe proiecte, începerea concomitentă a unei infinităţi de proiecte în contextul absenței finanţărilor necesare, înlocuirea soluţiilor tehnice ieftine cu altele mai scumpe, determină pierderi de zeci de milioane de euro.
În primăvara acestui an au fost publicate anunţuri de participare pentru realizarea a nu mai puţin de 10 tronsoane de autostradă, în valoare totală de 53 milioane euro. Studiile acoperă 995 de kilometri împărțiți pe mai multe tronsoane din ţară printre care autostrada Ploieşti-Buzău-Bacău-Siret, Braşov-Bacău, Craiova-Calafat sau Bucureşti-Alexandria. Trebuie spus că un studiu de fezabilitate nu are o aplicabilitate decât de doi ani. Dacă proiectul nu a fost derulat în această perioadă, studiul trebuie ulterior reactualizat, deci se cheltuiesc alţi bani.
Actele adiţionale prin care sunt umflate conturile regilor asfaltului sunt o altă ”risipă”, conform termenilor folosiţi de noul ministru al Transporturilor. În urmă cu doi ani, dintr-un singur condei, CNADNR i-a dat constructorului Nelu Iordache, acum reţinut, o majorare de contract de 110,25 milioane lei pentru modernizarea Transalpina. Mai recent, la finele anului trecut, chiar dacă a terminat lucrările cu aproape opt luni întârziere la ultimii 17 km de autostradă, între Sibiu și Orăștie, Euroconstruct Trading 98, patronată de „regele asfaltului” Dan Besciu, în asociere cu Astaldi, o firmă italiană abonată la banii publici, a încasat printr-un act adiţional peste 10 milioane de euro, potrivit site-ului sursazilei.ro.
Uneori CNADNR dispune sistarea lucrărilor din lipsă de bani. Acestea se reiau peste ani, motiv bun pentru constructori pentru a cere indexări ale valorilor invocând diferite pretexte, precum inflaţia, modificări de soluţii tehnice, lucrări de reparaţie a celor distruse.
15 milioane euro, pierderi la CFR
Lucrările de modernizare a sectorului de cale ferată Vinţu de jos-Simeria au provocat companiei pierderi de 15 milioane de euro. De fapt banii nu s-au risipit, ci au ajuns în buzunarele firmelor FCC-Alpine-Straco-AZVI, care au primit contractul valorând aproape 300 de milioane de euro în pofida unei decizii contrare a Curţii de Apel. CFR a plătit asocierii un avans de 49 de milioane de euro, din care a recuperat doar 34 milioane de euro. O altă afacere a CFR este închirierea căii ferate pe preţuri de nimic. Prin închiriere, compania, pe de o parte, pierde venituri, anume Taxa de Utilizare a Infrastructurii, anume chiria percepută operatorilor feroviari care folosesc segmentul respectiv, şi, pe de altă parte, câştigă chiria de la aceştia şi economiile făcute în urma neefectuării lucrărilor de reparaţie. În ultimă instanţă, afacerea este o gaură. Deseori, taxa de utilizare neîncasată este mai mare decât chiria infimă primită . Economiile cu lucrările de reparaţie sunt reale, însă adevărat este şi faptul că firma care închiriază calea ferată nu o repară nici ea, iar traseul se distruge.
Aeroporturi Bucureşti: Contracte la de cinci ori preţul pieţei
Reclamaţia depusă de către fostul preşedinte al CA Aeroporturi Bucureşti, Radu Merica, privind contracte comerciale încheiate la preţuri de cinci ori mai mari decât preţurile pieţei, a dus la destituirea acestuia de către fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova. ”Am găsit contracte de prestări servicii, contracte de achiziţii pe nişte valori care depăşeau mult valorile din piaţă. Asta pot să vă spun şi îmi asum această afirmaţie. Din nefericire, multe dintre aceste contracte au fost încheiate în baza unor licitaţii, sunt legale. Anularea, rezilierea unor asemenea contracte atrage după sine un lanţ întreg de procese cu despăgubiri (…) care pot fi imputate managementului. Şi atunci stai să te gândeşti foarte bine dacă îţi asumi riscul să reziliezi un contract legal, cu o valoare de 2-3 ori mai mare, câteodată de 5 ori mai mare decât preţul pieţei”, spunea, imediat după destituirea sa, Radu Merica.
Acestea sunt însă doar câteva exemple din provocările care îl aşteaptă pe noul ministru al Transportuilor. Ar mai fi vorba de protejarea preferenţială a camionagiilor de către Inspecţia în Transporturi Rutiere şi Compania de Drumuri, de afacerile cu atribuirea traseelor interjudeţene în transportul de persoane, de indemnizaţiile uriaşe de şedinţă (de ordinul a 1.000-2.000 de euro lunar) primite de o mână de aleşi din minister ca urmare a prezenţei lor în şedinţe AGA ale companiilor subordonate ministerului, de maşinile de lux cumpărate pe bugetul companiilor pentru şefii ministerului etc.
Avertismentele lui Traian Băsescu
La instalarea lui Rus în funcţia de ministru al Transporturilor, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să îi atragă acestuia atenţia asupra potenţialelor nereguli şi provocări din Ministerul Transporturilor. „Atenţionez că mergeţi într-un minister cu probleme. Acolo ar trebui să fiţi atent în mod deosebit la premisele de contractare a Autostrăzii Comarnic-Braşov. Din informaţiile mele, deja s-au produs acte de corupţie. De asemenea, s-au contractat studii de fezabilitate de circa 50 de milioane de euro, care nu vor mai fi valabile, cea mai mare parte din ele, în 2 ani. Dar s-au găsit nişte firme cărora să li facă cadouri. Am rugămintea să verificaţi cu atenţie lucrurile acestea înainte de a vă asuma derularea mandatului”, i-a spus Băsescu lui Rus, după ce acesta a depus jurământul ca ministru al Transporturilor.
