Valoarea creditelor pentru companii și populație este în continuă scădere. Economiștii vorbesc despre frica de vremuri tulburi, ceea ce taie pofta de consum și de reluare a investițiilor.
Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în septembrie cu 0,3%, în termeni reali, faţă de luna anterioară, la 213,069 miliarde de lei, influenţate negativ de scăderea finanţărilor în valută, cu 0,8%, conform ultimelor date ale BNR. Anunțul vine după ce Banca Națională a scăzut a doua oară dobânda-cheie, economiștii așteptându-se la o ușoară reluare a creditării. „După ultima reducere a dobânzii de intervenție nu s-a simțit o reluare a creditării. Vorbim și despre lipsa apetitului pentru credite a persoanelor fizice, dar și a firmelor. În piață se simte o temere, o rezervă față de reluarea consumului și a investițiilor. Oamenii se tem că vremurile sunt tulburi și oricând se poate întâmpla ceva“, spune Radu Crăciun, economist-șef al BCR.
În schimb, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că, deși este puţin probabilă o revenire „spectaculoasă“ a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât şi a ofertei, este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investiţiilor productive.
Costul riscului de neperformanță
De altfel, un recent sondaj realizat de PwC şi CSFI România Banking Banana Skins arăta că riscul de credit este perceput de bancherii români drept principala ameninţare pentru sistemul bancar local. Laurențiu Mitrache, președintele executiv al Bank Leumi România, arată că, la fiecare credit, 20% din cost reprezintă riscul de neperformanță, iar în ceea ce privește depozitele, din cauza nivelului actual al dobânzilor populația este „forțată“ să investească în afaceri proprii sau pe Bursă. Din datele BNR, depozitele în lei ale populaţiei s-au diminuat cu 0,2%, până la 81,184 miliarde de lei, în vreme ce depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 1,8%, până la 59,519 miliarde de lei. Avocatul Gheorghe Piperea arată pe pagina sa de Facebook că scăderea depozitelor este cauzată de lipsa de încredere în bănci. “Cică un număr de 11-18 bănci europene nu vor trece testul de stres impus de BCE. Unele dintre ele sunt prezente și în România. Urmează, probabil, încercarea de salvare prin bail-in (utilizarea banilor din depozite pentru capitalul de lucru al băncilor, prin conversia acestor depozite în acțiuni emise de bancă). Se va întâmpla un bail-in și în România. Un indiciu că oamenii știu/simt ce se a întâmplă este faptul că depozitele populației în bănci au crescut anul acesta doar cu 3% (față de 15% în 2009). Asta ne spune BNR, care adaugă că, în condițiile în care aceste depozite sunt pe termen scurt (o lună – un an), refinanțarea creditelor pe termen lung se va putea face doar de la băncile-mamă. Care bănci-mamă, totuși? Cele care sigur nu vor trece testele de stres, pentru că nu mai au capitaluri proprii suficiente?“, se întreabă Piperea.
Analistul economic Florin Cîțu arată pe blogul său că importanța creditării în economie scade în același timp și ritm cu repatrierile finanțărilor externe ale sistemului bancar.
Recent, Mugur Isărescu a arătat că de la începutul crizei băncile cu capital străin au retras din țară 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. Cîțu susține că fenomenul are câteva explicații, cum ar fi aceea că investițiile în România nu oferă același randament ajustat pentru risc ca în alte țări și atunci băncile repatriază finanțările. O altă explicație este aceea că finanțarea de pe piața locală este doar pe termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că băncile preferă să crediteze pe termen lung doar acele sectoare unde au garanții de la stat.
