Micile afaceri care creează locuri de muncă vor fi impozitate diferit de cele fără angajați. Iar cele care nu mai au activitate sunt sancționate printr-o impozitare „pe pierdere“.
Introducerea unei cote de impozitare diferențiate în funcție de numărul de salariați prin reducerea impozitului la 1% în cazul microîntreprinderilor cu peste 2 salariați şi creșterea lui până la 3%+1.530 de lei pe trimestru pentru microîntreprinderile fără salariați, dar și impozitarea microîntreprinderilor aflate în inactivitate temporară sunt câteva măsuri cuprinse în proiectul Codului Fiscal. De asemenea, se dorește creșterea treptată a plafonului pentru încadrarea ca microîntreprindere, de la 65.000 de euro în prezent, la 75.000 de euro în 2017, 85.000 de euro în 2018 şi 100.000 de euro începând cu 2019.
„Proiectul Codului Fiscal aduce cadouri otrăvite. IMM-urile, în loc să fie ajutate, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor europene, sunt sancționate. Taxarea microîntreprinderilor care nu au activitatea, este un impozit pe pierdere. Un fel de impozit forfetar, similar celui de acum câțiva ani. Povara fiscală s-a mutat pe umerii afacerilor mici. Sunt afaceri familiale care nu vor face față și vor închide ușa“, spune Gheorghe Ialomițianu, membru în Comisia de buget a Camerei Deputaților și fost ministru de Finanțe.
În schimb, Gabriel Sincu, Executive Director – Tax Advisory Services, Ernst & Young, este de părere că se încearcă astfel să se reglementeze situația adevăratelor microîntreprinderi: “Firmele care nu mai au activitate vor plăti 3% din veniturile obținute în anul respectiv, până la data la care intră în inactivitate. Măsura a fost luată fiindcă în cazul micilor afaceri, fie că sunt PFA, SRL sau microîntreprinderi, se fac multe operațiuni la limita legii. Astfel, se încearcă să se reglementeze situația celor care funcționează cu adevărat ca microîntreprinderi și nu doar iau un salariu mascat. Pe de altă parte, apare avantajul scutirii impozitării dividendelor, ceea ce va permite firmelor să nu mai treacă în contabilitate tot felul de cheltuieli, ci pur și simplu să încaseze dividende“.
La rândul său, Andra Caşu, Senior Manager, Asistenţă fiscală şi juridică, Ernst & Young, consideră binevenită completarea adusă textului de lege, care scoate de sub incidenţa impozitului pe microîntreprinderi societățile care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi a gazelor naturale. „Acesta este un aspect care în trecut a ridicat probleme, mai ales în cazul companiilor petroliere nou-înființate, care intrau obligatoriu în regimul de microîntreprindere, în cazul în care capitalul social la înființare era de sub 25.000 de euro“, susține Cașu. Acesta trage linie și arată că măsurile vor aduce beneficii pentru buget, estimate la 316 milioane de lei, dar că rămâne de văzut dacă, pe termen mediu, se va înregistra o creştere a încasărilor bugetare din impozitul pe venit şi contribuţii sociale, prin stimularea unei gândiri antreprenoriale a microîntreprinderilor.
Ce spun patronii micilor afaceri
Într-o întâlnire ce a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, reprezentanții IMM i-au cerut lui Victor Ponta să reanalizeze varianta impozitării trimestriale a microîntreprinderilor fără angajați și au solicitat un studiu de impact având în vedere că există astfel de microîntreprinderi şi în rândul studenţilor, iar numărul de IMM-uri la mia de locuitori este încă mic în România. Premierul Victor Ponta a răspuns că proiectul are termen de 30 de zile pentru dezbatere până va fi aprobat de Guvern şi a cerut ca toate propunerile de îmbunătăţire să fie transmise Ministerului Finanţelor, Guvernului şi Parlamentului.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al FMI a declarat pentru Mediafax că „tzăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul“.
