Directorul Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, susţine că instituţia pe care o conduce a respectat legislaţia europeană şi nu este îngrijorat de investigaţia declanşată de CE, privind măsurile adoptate în vederea acordării de ajutoare de stat pentru transportatori, informează Mediafax.
David Ciceo a declarat, vineri, că investigaţia din partea CE are loc ca urmare a unei reclamaţii depuse de către o companie aeriană în urmă cu mai mulţi ani şi că aceasta nu este adevărată.
“Investigaţia CE este urmare a unei reclamaţii neadevărate depuse de compania aeriană Carpatair în urmă cu mai mulţi ani. Noi suntem convinşi că am respectat legislaţia în vigoare şi reglementările europene. Nu este nicio problemă că vom fi investigaţi de CE, nu suntem îngrijoraţi. Vom pune la dispoziţie toate documentele care ne vor fi solicitate şi vom sprijini derularea acestei investigaţii. Noi am respectat legislaţia europeană în vigoare”, a spus Ciceo.
La rândul său, Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, instituţie în subordinea căreia se află aeroportul, a declarat că investiţiile acordate Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din partea autorităţilor locale şi centrale au avut rolul de a ajuta la dezvoltarea acestuia, sumele fiind alocate cu respectarea prevederilor legale.
“Din câte ştiu, plăţile făcute către aeroport au fost în conformitate cu prevederile legale, s-au alocat bani pentru o pistă nouă, în condiţiile în care cea veche nu mai făcea faţă cerinţelor. Am încredere că totul s-a desfăşurat cu respectarea legii”, a spus Vakar.
Comisia Europeană a inițiat două investigații aprofundate separate pentru a stabili dacă măsurile adoptate în favoarea Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, Aeroportului Transilvania Târgu Mureș și a transportatorilor care le utilizează (în principal Wizz Air) sunt conforme normelor UE privind ajutoarele de stat.
Investigațiile vizează îndeosebi taxele de marketing plătite companiei Wizz Air de către Aeroportul Internațional Cluj-Napoca și tarifele aeroportuare reduse oferite de Aeroportul Transilvania Târgu Mureș transportatorilor aerieni care operează zboruri de pe aeroportul respectiv, a anunţat Comisia, vineri, într-un comunicat.
În plus, Comisia va examina și subvențiile primite, la rândul lor, de aeroporturi din partea autorităților locale. Inițierea procedurilor le oferă părților interesate posibilitatea de a prezenta observații privind măsurile evaluate, fără a aduce atingere rezultatului investigației.
“În sectorul aerian, se înregistrează o concurență puternică la nivel paneuropean. Prin urmare, Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale pentru a atrage transportatori aerieni nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață. Investigațiile noastre vor arăta dacă măsurile luate de România în favoarea celor două aeroporturi și a unor transportatori aerieni sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat”, a declarat Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager.
Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, al doilea aeroport din România ca importanță, este exploatat de o întreprindere deținută integral de Consiliul Județean Cluj. În 2014 a deservit aproximativ 1,2 milioane de pasageri.
“Comisia a primit o plângere potrivit căreia aeroportul a acordat un ajutor de stat ilegal transportatorului aerian Wizz Air, prin intermediul unor condiții avantajoase în cadrul anumitor acorduri încheiate între transportatorul aerian și aeroport, în timp ce aeroportul a beneficiat, la rândul său, de un ajutor de stat de la Consiliul Județean Cluj, sub formă de finanțare publică”, informează CE.
Prin urmare, Comisia a examinat o serie de acorduri încheiate de Aeroportul Cluj-Napoca cu Wizz Air între 2007 și 2010. În temeiul acestor acorduri, Wizz Air este remunerat pentru servicii de publicitate prestate județului Cluj, în schimbul unor condiții diverse legate de prezența și amploarea operațiunilor companiei Wizz Air pe Aeroportul Cluj-Napoca. De asemenea, aceste acorduri stabilesc condițiile aplicabile serviciilor de handling la sol pe care aeroportul le furnizează companiei Wizz Air.
“În acest stadiu, Comisia își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca unele dintre clauzele acordurilor să acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat față de concurenții săi, deoarece acest transportator aerian beneficiază de condiții excesiv de favorabile și niciun operator privat nu ar fi acceptat să-i acorde condiții similare în împrejurări similare”, arată comunicatul.
De asemenea, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenții primite din partea autorităților locale în perioada 2010-2014 au acordat Aeroportului Cluj-Napoca însuși un avantaj economic nejustificat față de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a Aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de 103 kilometri, care poate fi parcursă în aproximativ 1,5 ore cu mașina.
De asemenea, în cadrul unei investigații separate, inițiate tot în urma unei plângeri, Comisia va examina în detaliu dacă tarifele aeroportuare practicate la Aeroportul Târgu Mureș, “care par anormal de scăzute și prevăd reduceri semnificative în funcție de nivelul de trafic”, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. În 2014, Aeroportul Transilvania Târgu Mureș a deservit aproximativ 350.000 de pasageri, fiind exploatat de o societate deținută integral de Consiliul Județean Mureș.
“De aceste tarife reduse a beneficiat în principal Wizz Air, principalul transportator aerian care operează pe Aeroportul Târgu Mureș, dar este posibil să fi beneficiat și alți transportatori aerieni care utilizează acest aeroport. În acest stadiu, Comisia își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca nivelul tarifelor aeroportuare să le fi oferit acestor transportatori aerieni un avantaj economic nejustificat față de concurenții lor”, se mai arată în comunicatul CE.
Totodată, Comisia va examina în detaliu dacă diversele subvenții primite din partea autorităților locale începând din 2011 au acordat Aeroportului Târgu Mureș însuși un avantaj economic nejustificat față de alte aeroporturi. Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis dacă aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni (având în vedere relativa proximitate a Aeroportului Cluj-Napoca) și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimumul necesar.
Investițiile efectuate de autoritățile publice în societăți care desfășoară activități economice sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat dacă sunt efectuate în condiții pe care le-ar accepta un actor privat care operează în condițiile pieței (principiul operatorului economic privat în economia de piață).
Dacă nu se respectă acest principiu, intervențiile publice constituie ajutor de stat în sensul normelor UE (articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE), deoarece îi oferă beneficiarului un avantaj economic de care concurenții săi nu dispun. Ulterior, Comisia examinează dacă un astfel de ajutor poate fi considerat compatibil cu normele comune ale UE care autorizează anumite categorii de ajutoare.
“În sectorul aviației, Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene reflectă faptul că subvențiile publice pot fi utilizate uneori de aeroporturile regionale pentru a atrage companii aeriene sensibile la criteriul prețului și că aceste companii pot, în unele cazuri, să transfere efectiv capacități pentru a beneficia de cea mai bună ofertă, mai ales dacă aeroporturile implicate deservesc aceiași clienți. Astfel de subvenții pot fi acordate sub formă de tarife aeroportuare mici, de reduceri ale tarifelor aeroportuare, de onorarii condiționate de rezultate sau de plăți pentru promovarea pe piață”, precizează Comisia.
Deși Comisia recunoaște că aeroporturile regionale aflate în proprietate publică le pot oferi transportatorilor aerieni condiții atractive în scopul de a-i încuraja să opereze zboruri și să stimuleze astfel traficul aeroporturilor în cauză, aceste condiții nu trebuie să le depășească pe cele pe care ar fi dispus să le ofere un operator aeroportuar care urmărește să obțină profit.
În ceea ce privește finanțarea publică a infrastructurii aeroportuare, normele UE urmăresc să evite subvențiile pentru investiții în infrastructură care generează supracapacitate, au drept rezultat multiplicarea aeroporturilor (neprofitabile) în aceeași zonă de deservire sau depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea unor proiecte de investiții utile.
