IT-ul devine tot mai mult motorul creșterii economice a României. O serie de publicații internaționale, dar și firme de consultanță au remarcat performanțele deosebite ale acestei industrii românești. Iar tendința de creștere accelerată se va menține și în 2015, estimează analiștii. În acest peisaj, Clujul are un loc aparte. Orașul a fost declarat pol național de creștere în industria IT și concurează cu Bucureștiul pentru poziția de cel mai important hub românesc în acest domeniu.
Creștere remarcabilă
Potrivit Business Monitor International, în anul 2014 sectorul IT din România a înregistrat o creștere de 9,1 la sută. Această creștere a fost stimulată atât de creșterea economică generală înregistrată de România, cât și de consolidarea statutului de lier regional al României în domeniul industriilor creative.
Experții publicației citate estimează că, anul trecut, piața IT din România a crescut până la nivelul de 1,2 miliarde de euro. În această cifră nu sunt incluse exporturile de software realizate de companiile românești, care reprezintă cea mai mare parte a cifrei lor de afaceri.
Dezvoltarea industriei IT a avut loc în ciuda unor scandaluri răsunătoare care au zguduit acest domeniu, cum ar fi dosarele Microsoft, Siveco sau Ultra Pro Computers.
Analiștii de la Business Monitor International au remarcat creșterea pieței românești de hardware. Dacă în anul 2013, aceasta a avut valoarea de 633 milioane euro, în 2014 valoarea a ajuns la 656 de milioane euro. Pentru 2015, tendința este de asemenea de creștere, atât ca urmare a revigorării pieței de notebook-uri și de PC-uri, cât și creșterii exponențiale a tabletelor vândute în România. Interesant este faptul că unele dintre acestea sunt branduri românești, cum ar fi Allview, un brand din Brașov, sau Smailo, brandul companiei clujene AROBS Transilvania Software.
Potrivit publicației ActMedia.eu, o creștere semnificativă a fost înregistrată și de piața de software. Astfel, dacă în anul 2013, piața programelor și aplicațiilor informatice era de 249 de milioane euro, în anul 2014, ea a crescut până la 271 de milioane euro.
Numărul locurilor de muncă, în creștere semnificativă
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică au confirmat aceste creșteri. Ele arată că a crescut semnificativ și numărul de angajați din industria IT.
Astfel, dacă la începutul anului 2014, în acest domeniu lucrau 41.500 de persoane, în 31 iulie 2014, firmele de IT din România aveau 45.500 de angajați. Dintre acestea, 13.000 erau cele din Cluj-Napoca, potrivit Endava, iar potrivit revistei Paris Match, Clujul a ajuns deja la 20.000 de specialiști în domeniul IT, de aceea merită supranumele de Silicon Valley-ul Europei. Aceste tendințe au fost remarcate și de ediția americană a revistei Forbes.
Potrivit oficialilor Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, creșterea pentru 2015 ar urma să fie una spectaculoasă. În acest an, pe piața românească ar urma să intre doi giganți de peste Oceanul Atlantic, care vor crea, împreună, 4.500 noi locuri de muncă. Este vorba de locuri de muncă bine plătite, care vor produce valoare adăugată mare în economia românească. De asemenea, venirea unor noi companii multinaționale pe piața românească va duce la accentuarea presiunii care are ca efect creșterea salariilor, stimulată și de faptul că există un consens politic referitor la păstrarea stimulentelor fiscale de care beneficiază angajații și angajatorii din acest domeniu. Creșterea a fost una vizibilă cu ochiul liber și anul trecut. La sfârșitul anului 2013, salariul mediu în industria IT din România era de 3.739 de lei, iar la finalul lunii august acesta ajunsese deja la 3.953 de lei. Potrivit reprezentanților companiei Endava, cu capital britanic, salariul de debut în această industrie depășește suma de 500 de euro pe lună, iar veniturile specialiștilor în domeniul IT cresc în funcție de competențele și de performanțele lor.
Un nou model de business
Sub presiunea creșterii salariilor, companiile din domeniul IT se gândesc la un nou model de business. ”Dorim să creăm software cu valoare adăugată mare, cu drept de autor. În domeniul acesta, pot fi două feluri de creștere: creștere aritmetică, pentru cei care fac outsourcing, sau creștere geometrică, pentru cei care produc software cu drept de autor. Pe măsură ce cresc salariile informaticienilor, outsourcingul devine tot mai puțin rentabil. România nu mai este o destinație ieftină din acest punct de vedere. De aceea, trebuie dezvoltate programe cu drepturi de autor”, spunea președintele clusterului Cluj IT, Alexandru Tulai. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Leonard Horvath, este de părere că această tendință merită să fie încurajată. ”Noi nu putem decât să salutăm această opțiune. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru a preveni piratarea programelor și aplicațiilor informatice care sunt produse de companiile românești”, a declarat, pentru „România liberă“, Leonard Horvath.
Clusterele, un model de forță
De altfel, tendința organizării industriei IT în clustere a fost remarcată și de presa străină. Clusterele sunt asociații care grupează companiile din domeniul IT, universitățile, autoritățile locale, precum și o serie de organizații cu rol catalizator, cum ar fi, în cazul Clujului, Agenția de Dezvoltare Regională de Nord-Vest și compania Tetarom, cea care administrează parcurile industriale deținute de Consiliul Județean Cluj. Clusterele reprezintă, de altfel, și o formulă de cooperare care aduce la un loc capitalul companiilor din domeniu, creativitatea tinerilor cercetători din universități și resursele administrațiilor publice locale. Astfel, companiile românești au șansa de a concura de la egal la egal cu marii jucători de talie mondială. Clusterul Cluj IT și-a asumat și realizarea celui mai important proiect pentru Cluj din următorul deceniu, Cluj Innovation City. Este vorba de un orășel al inovării, care va include și proiectul Tetapolis, care va fi dezvoltat de compania Tetarom ca un soi de orășel al științei. Cluj Innovation City va atrage 100.000 de locuitori și va duce la crearea a 20.000 de noi locuri de muncă, potrivit primarului Emil Boc. În acest orășel, care va fi amenajat pe un teren de 200 de hectare deținut de municipalitate în Dealul Lombului, vor activa universitățile, institutele de cercetare și companiile cu putere de inovare. Deja, în acest an, vor fi funcționale Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative, care va atrage minim 27 de companii, precum și TEAM, un centru care va avea spații pentru birouri și hale de producție destinate firmelor din industriile creative, inclusiv din media și cinematografie. Ambele proiecte sunt realizate cu ajutorul fondurilor europene. Cluj Innovation City nu va fi doar un spațiu dedicat IT-ului, ci și multor altor proiecte, cum ar fi cel al sângelui artificial, dezvoltate de chimistul Radu Silaghi-Dumitrescu de la Universitatea Babeș-Bolyai, sau cel al ambalajelor antimicrobiene, realizat de cercetătorul Dan Vodnar, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. De asemenea, trebuie menționat și clusterul agricol AgroTransilvania, al cărui președinte este Ioan Oleleu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, iar din postura de director general este condus de profesorul Felix Arion de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Acest cluster și-a dovedit deja forța atunci când a reușit să redeschidă, la începutul lunii decembrie 2014, fabrica de brânzeturi din Țaga, unde este produsă celebra brânză de Năsal sau camembertul ardelenesc. Fabrica fusese închisă de concernul FrieslandCampina. Reprezentanții clusterului au reușit să schimbe, pentru prima dată, decizia unei companii multinaționale care hotărâse să renunțe la o unitate de producție din România.
Companii românești performante
Oportunitatea proiectelor de tip Cluj Innovation City este arătat și de faptul că Business Monitor International a remarcat faptul că România are performanțe excelente în domeniul inovării. Potrivit unui top realizat de compania internațională de consultanță Deloitte, România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană la acest capitol. De asemenea, șase companii românești, dintre care două din București, două din Cluj-Napoca, una din Baia Mare și una din Sibiu, respectiv Teamnet, ITNT, Softelligence, Life is Hard, Fortech și Trencadis, se află în clasamentul primelor 50 de companii din Europa Centrală cu cea mai rapidă creștere. Analizele companiilor internaționale remarcă faptul că pe lângă ”triunghiul de aur” al industriei IT din România, format din orașele București, Cluj-Napoca și Timișoara, cunosc o dezvoltare rapidă și noi centre de producție de software, reprezentate de Iași și de Brașov. Dezvoltarea acestor centre ajută și industria IT din Republica Moldova. Limba și cultura comună a celor două state românești, precum și evoluțiile democratice de peste Prut, au încurajat unele companii românești să își deschidă birouri la Chișinău. Un bun exemplu în acest sens este compania clujeană AROBS Transilvania Software, care, între timp, s-a extins și în Ungaria. Inclusiv competitorii săi direcți îl consideră pe managerul AROBS, Voicu Oprean, drept unul dintre cei mai performanți din acest domeniu, precum și un antreprenor cu viziune, deoarece el s-a numărat printre primii care au dat semnalul transformării companiilor românești din IT în jucători de talie europeană.
