Firmele cu capital majoritar străin realizează între 62 și 67% din exportul României. ”De aici rezultă forța acestor companii, dar și vulnerabilitatea economiei noastre”, a declarat, pentru Agerpres, profesorul Mereuță, membru de onoare al Consiliului științific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române. Acesta a reamintit experiența delocalizării Nokia, când s-au pierdut circa 1,8 miliarde euro din exportul anului 2010, iar efectele s-au simțit și în 2011.
“Este perfect că avem investitori străini, care vin cu tehnologie, cu marketing și piețe de desfacere. Pe de altă parte, dacă aceste companii au, la un moment dat, o altă strategie sau se izbesc de dificultăți, situația se complică. Un exemplu este Dacia Renault care de doi ani avertizează că platforma aparține Renault și că mașinile pot fi montate oriunde în lume. Compania franceză susține că ceea ce produce aici cu 2.000 de oameni realizează în Franța cu 400, fiindcă acolo are un nivel înalt de robotizare. Avem o structură de producție periculoasă și dacă se întâmplă ceva cu industria auto pot apărea probleme majore”, arată Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Reamintim faptul că Dacia Renault a vândut peste hotare, în 2013, circa 93% din producție, valoarea totală a exporturilor ridicându-se la aproximativ 3,5 miliarde euro (inclusiv componente), prin urmare compania a realizat 7% din exporturile României. Anul trecut exporturile țării au atins un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde euro, industria auto și producția agricolă fiind principalele motoare.
Ce e de făcut?
Cristian Pârvan susține că la export ne bazăm pe produse cu foarte puțină valoare adăugată, în special materie primă. “Exporturile noastre sunt un lohn generalizat. Trebuie susținute produsele fabricate în România, cu capital românesc, care utilizează partea inovativă și care au astfel o valoare adăugată mare”, arată reprezentantul AOAR. Acesta este de părere că ar trebui dezvoltate noi industrii, cum ar fi cea a serviciilor. “Vă dau un singur exemplu – cel al serviciilor de sănătate și de îngrijire a persoanelor vârstnice. Dacă acest sector s-ar dezvolta s-ar putea presta astfel de servicii pentru cetățenii altor state din UE, contravaloarea acestora fiind decontată cu casele de asigurări de sănătate din țările respective”. Pârvan spune că în Germania costurile lunare de îngrijire a unei persoane vârstnice variază între 8.000 și 36.000 de euro, iar în Marea Britanie durata de așteptare pentru anumite intervenții chirurgicale este de 250 de zile.
Conform INS, continăm să importăm mai mult decât exportăm. Exporturile realizate în primele 9 luni au fost în valoare de 39 miliarde euro, iar importurile au fost de 43,35 miliarde euro. Deficitul comercial a atins 4,28 miliarde euro.
