La un an şi jumătate de la numirea primilor manageri privaţi la companiile subordonate Transporturilor, perioadă presărată de scandaluri, destituiri abuzive şi acuze de imixtiune politică, ministrul de resort, Dan Şova, cere FMI permisiunea de a renunţa la aceştia. Managerii – acuză ministrul – nu respectă deciziile luate de reprezentanţii acţionarului de stat, adică ale oamenilor puşi de el.
Sătul de scandaluri, de acuze şi interviuri spumoase date presei după destituire, ministrul Transporturilor, Dan Şova, a ajuns la concluzia că este mai bine ca gestionarea companiilor de stat subordonate să fie făcută ca înainte, adică de către directori membri de partid numiţi şi destituiţi politic.
Cu ocazia întâlnirilor recente avute cu oficialii FMI, Dan Şova le-a cerut acestora scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat. Argumentul? Au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor (AGA). Trebuie spus că aceste AGA ale căror decizii Şova acuză că nu sunt respectate sunt formate din apropiaţi ai unor persoane din conducerea MT şi care, de cele mai multe ori, nu au nicio pregătire de specialitate în domeniu. Drept răsplată pentru loialitatea lor, membrii AGA îşi rotunjesc semnificativ veniturile, mult peste salariile luate de colegii lor. În toamna anului trecut, Guvernul a dat o ordonanţă prin care indemnizaţia de şedinţă a membrilor AGA a crescut de la 47 de lei pe lună la 25% din retribuţia şefului companiei. Participi o oră pe lună la şedinţa AGA şi iei câteva mii de euro lunar, aceasta presupune măsura adoptată de Guvern.
„Am arătat Fondului Monetar Internaţional, în întâlnirea pe care am avut-o, că au fost foarte multe situaţii în care managementul privat al companiilor nu a respectat hotărârile adunării generale a acţionarilor, luate în conformitate cu înţelegerile şi cu angajamentele asumate de Guvernul României faţă de Fondul Monetar Internaţional prin intermediul scrisorilor de intenţie. Am spus că este foarte dificil să-mi ceri să respect anumite lucruri atât timp cât managementul privat asupra căruia eu, ca ministru, nu am nicio putere refuză să facă anumite lucruri, şi da, am spus că, din punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, există cel puţin câteva entităţi din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat”, a declarat Şova la o întâlnire cu presa, răspunzând unei întrebări.
FMI, instituţie care a solicitat acum trei ani exact introducerea managementului privat, nu a fost de acord cu solicitarea ministrului Şova. Răspunsul FMI nu a fost pozitiv, a afirmat el. „Ca atare, nici nu cred că voi face ceva în perioada următoare, pentru că nu am nicio posibilitate”, a concluzionat Şova. Transporturile au schimbat în ultima perioadă, în AGA, conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom. În acelaşi timp, în cazul altor entităţi subordonate, precum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dan Şova, la fel ca şi predecesorii săi ‒ s-a arătat prea puţin dornic să numească un manager privat peste contracte de infrastructură valorând miliarde de euro. Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.
Scandalurile de la Transporturi
De cele mai multe ori, managerii privaţi au părăsit compania pe care o conduceau invocând motive personale, fără a arăta adevăratele cauze care i-au împins să plece. Sorin Mândruţescu, fost şef al Oracle România şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR SA, a plecat în toamna anului trecut de la cârma CFR, după doar 5 luni de la numire.
Alteori însă, managerii privaţi au acuzat că s-au făcut presiuni asupra lor şi că li s-a cerut să închidă ochii asupra unor grave nereguli. Fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Aeroportului „Henri Coandă“, dar şi fost şef al Camerei de Comerţ Româno-Germane, Radu Merica a dezvăluit recent, într-un interviu acordat site-ului HotNews.ro, modul în care a fost schimbat întregul consiliu după ce acesta a descoperit licitaţii şi contracte trucate la companie. Schimbarea sa, dirijată direct de ministrul Şova, după cum acuză el, a avut loc după ce a descoperit contracte defavorabile care aveau valori de 5 ori mai mari decât preţul pieței. ”Am găsit contracte de prestări servicii, contracte de achiziţii pe nişte valori care depăşeau mult valorile din piaţă. Asta pot să vă spun şi îmi asum această afirmaţie. Din nefericire, multe dintre aceste contracte au fost încheiate în baza unor licitaţii, sunt legale.
(…) Consiliul de Administraţie nu poate demonstra fapte de corupţie. Dacă din aceste contracte se întorc bani înapoi către persoane din sfera politică sau din cine ştie ce alte servicii, noi nu putem, nu avem instrumentele să urmărim fluxul banilor”, spunea Radu Merica recent. Un alt caz a fost cel al perechii Lucian Isar-Dimitris Sophocleous, primul – preşedinte al CA CFR, al doilea – director general al CFR SA. Ei au fost destituiţi de fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, după ce au refuzat să atribuie un contract de sute de milioane de euro pentru repararea liniei de cale ferată Vinţu de Jos- Simeria unui consorţiu de firme a cărui ofertă nu îndeplinea cerinţele legale.
De ce nu stau în picioare argumentele lui Şova
Otilia Nuţu, expert în politici de energie și infrastructură, este prea puţin convinsă de argumentele cu care Dan Şova pledează pentru renunţarea la manageri privaţi. ”În primul rând, dacă boardurile (CA – n.red.) trebuie schimbate, atunci trebuie să plece toţi membrii, nu doar unii. În al doilea rând, cât au stat la managementul companiilor de stat, cum s-a întâmplat la Tarom, CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti, managerii privaţi au determinat scăderea pierderilor, deci nu poate exista un argument că e mai bine fără ei”, spune expertul.
Analistul Răzvan Orăşanu explică cauzele refuzului FMI. Potrivit lui, FMI a solicitat introducerea acestui sistem din două motive. Primul a fost nivelul ridicat de arierate din economie cauzat de companiile de stat (uzual 1-4% din PIB, dar cu creşteri până la 10-15% în anumiţi ani). Al doilea motiv: efectul negativ avut de aceste companii asupra performanţelor restului economiei. Fără management privat, companiile româneşti sunt departe de standardele guvernanţei corporative din alte ţări. Dorinţa de a ţine frâiele marilor companii de stat se explică şi prin jocurile ce se fac pentru acordarea unor importante contracte.
”În situaţia companiei Tarom sunt lucruri interesante. Noul CA Tarom va decide de unde se vor face achiziţiile pentru noua flotă”, explică Orăşanu. Controlezi CA, controlezi şi sursa achiziţiilor de aeronave este morala acestei situaţii. ”Peste tot există interese. Ei fac tot ce ştiu şi nu există susţinere politică pentru decăpuşarea companiilor, pentru măsuri antihoţie. La noi se ciocnesc două lumi, cea a Occidentului, reprezentat de situaţii financiare, responsabilitate, transparenţă, audituri pe cifre, şi cea a Orientului, unde directorii îşi angajează copiii în firmă şi dau contracte verilor”, spune el.
