Legislația extrem de stufoasă și de instabilă în materia achizițiilor publice, dar și caietele de sarcini „cu dedicație” exclud o bună parte din companiile românești de la licitațiile publice. Avantajate sunt multinaționalele, care au armata de avocați necesară pentru a trece de hățișul birocratic.
Un sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), realizat cu instituții independente, arată că 29% dintre cei care participă la licitațiile publice consideră indicatorii din caietul de sarcini greu realizabili. De asemenea, „43% încă au percepția că acel caiet de sarcini este făcut după chipul și asemănarea câștigătorului”, a declarat ieri președintele CCIR, Mihai Daraban, într-o dezbatere pe marginea achizițiilor publice organizată de instituție.
Potrivit lui Daraban, o problemă foarte mare o reprezintă legislația extrem de stufoasă. „Cele 4 legi ale achizițiilor publice totalizează 676 de articole și mai sunt încă 344 de norme metodologice, vă dați seama că agenții economici trebuie să aibă un microbuz de avocați la poartă ca să fie în deplină cunoștință de cauză când accesează o achiziție publică”, a mai spus Daraban.
În opinia sa, caietul de sarcini este important mai ales pentru capitalul românesc, iar prin el se pot crea avantaje/dezavantaje sau elimina din start anumiți competitori. „Sunt foarte multe situații în care autoritățile contractante introduc în caietul de sarcini anumite standarde care de la început se știa că nu sunt realizate în România”, a explicat președintele CCIR. El a dat ca exemplu și gazoductul BRUA, una dintre cele mai mari investiții pe care le va face în România, pentru construcția căruia însă „dintr-un singur paragraf – 10 ani garanție – se elimină toți producătorii de țeavă din UE”.
30 de modificări la lege în 10 ani
La rândul său, Andreea Paul, președinte al organizației neguvernamentale INACO, a atras atenția asupra faptului că, în ultimul deceniu, legea achizițiilor publice a suferit circa 30 de modificări, adică o medie de trei pe an. „Legislația este foarte instabilă, aproape la fel cum e Codul Fiscal”, a punctat Andreea Paul. Totuși, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) pregătește acum o ordonanță de urgență care să modifice și legea apărută anul trecut, care transpune în legislația românească directiva europeană în domeniu. „La un an, simțim nevoia să traducem din română în română (directiva – n.red.)”, a afirmat Bogdan Pușcaș, președintele ANAP.
Potrivit acestuia, printre modificările care sunt incluse în noul proiect de ordonanță se află: răspunsurile la întrebările formulate de cei înscriși la licitație vor fi formulate într-un singur document centralizat, iar pentru capitalul românesc experiența minimă necesară va fi redusă la nivelul contractului subsecvent, nu la nivelul acordului-cadru.
Această măsură ar facilita tocmai selectarea la licitații a firmelor românești. De asemenea, va fi inclusă și posibilitatea de a se introduce clauze privind ajustări de preț determinate de modificările legislative, cum ar fi, de pildă, majoarea salariului minim pe economie. „Lucrăm pe studii făcute în 2013, când salariul minim era de 800 de lei, iar acum e 1.450 lei, o creștere de 80%. Avem contracte în derulare și nimeni nu a previzionat decât o majorare de circa 20%. Avem procese în instanță și contracte blocate”, a atras atenția Irina Forgo, director în cadrul Federației Paronatelor Societăților din Construcții.
Blidar acuză „dictatura multinaționalelor”
Valer Blidar, președintele grupului de firme Astra Vagoane Călători, a atras atenția că prevederile Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale îi împiedică accesul la licitații. „Legea 99 pentru noi este un obstacol. Noi, firmele românești, avem intrarea oprită la licitații. Legislația europeană reprezintă o dictatură a multinaționalelor. Noi suntem de acord cu tratamentul egal al companiilor străine, dar nu sunt de acord cu dictatura lor”, a afirmat Blidar, în cadrul aceluiași eveniment. În opinia sa, legislația europeană este rezultatul lobby-ului făcut la Bruxelles de către „oamenii multinaționalelor”, care vor să se protejeze în țările lor. „Dacă în țările lor nu putem intra, nici în țara mea nu pot?”, a adăugat Blidar.
El a acuzat însă introducerea în Legea 99 a unor exigențe suplimentare care nici măcar nu sunt cuprinse în directiva europeană. Este vorba de impunerea unui prag minim al cifrei de afaceri de către autoritățile contractante. „Pentru a te prezenta la licitații, stabilesc niște cifre de afaceri care stopează accesul oricărei firme românești. Ne elimină încă din fașă. Toți industriașii din România la un loc nu avem cifra de afaceri cerută. Asta deși tehnic suntem toți în stare”, a declarat, pentru „România liberă”, Valer Blidar, acționar la grupul Astra Vagoane Călători, care cuprinde trei fabrici în România. El a adăugat că străinii vin și inspectează fabrica, produsele și asta e tot ce îi interesează, nu cifra de afaceri. „Avem contracte pe cinci continente, nimeni nu ne cere nicio cifră. Vine o comisie tehnică și dacă trecem de evaluare, mergem la licitație”, a conchis acesta.
