Mamaia se laudă cu număr-record de turiști, dar hotelierii spun că nu au bani să plătească impozitul pe clădiri.
Hotelierii de pe litoral sunt extrem de nemulțumiți că trebuie să plătească impozitul pe clădiri pentru tot anul, nu numai pentru șase luni, cum erau obișnuiți. Sunt atât de nemulțumiți încât spun că 70% dintre unitățile de cazare ar putea să rămână închise, la vară, dacă vor fi obligați la plata acestor sume. Aceste lucruri sunt afirmate chiar de către președintele Asociației Patronale Mamaia, stațiune care anunță graduri de ocupare record de la an la an, stațiune pe care primarul Radu Mazăre o dă exemplu de reușită în turism.
Reprezentanţii patronatelor spun că în urmă cu cinci ani a fost emisă o hotărâre de guvern care reglementa că sezonul estival începe la 1 mai şi se termină pe 30 septembrie, desfăşurându-se, aşadar, pe o durată de cinci luni. Hotelierii care se conformau şi aveau unităţile de cazare deschise în toată această perioadă beneficiau de reducerea la jumătate a impozitului pe clădiri.
“Cineva a modificat ulterior în Codul Fiscal, fără ca noi să ştim şi fără să ne anunţe nimeni, că pot beneficia de aceste reduceri de impozit doar cei care funcţionează minimum 185 de zile, adică mai mult de şase luni”, a declarat agenţiei Mediafax Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia, care reuneşte hotelurile din staţiune, şi unul dintre cei mai mari investitori în turismul de pe litoral. Bucovală este dur și spune că primăriile au pornit o ”prigoană” împotriva hotelierilor. “Acum, primăriile vin şi ne recalculează din urmă cu 3-5 ani impozitele şi ne somează să plătim restanţele în termen de o lună. Este vorba de mulţi bani, pe care nu îi putem plăti.
Un hotel cu 150 de camere din Mamaia trebuie să plătească o diferenţă de 40.000 de euro. Este o neconcordanţă între hotărârea de guvern de acum cinci ani şi Codul Fiscal, dar toţi ne întrebăm de ce nu am fost avertizaţi în primul an şi am fost lăsaţi să funcţionăm aşa câţiva ani“, a spus Bucovală, care este și proprietar de hotel în Mamaia. El spune că primăriile au somat hotelurile să plătească în termen de o lună, în caz contrat urmând să le blocheze conturile.
Veniturile demonstrează că hotelul este deschis, nu cheltuielile
Hotelierii mai spun că autorităţile locale le cer dovezi nu că au avut unităţile deschise, ci că au şi primit turişti şase luni pe an. „În extrasezon poate că sunt zile în care nu vin turişti. De exemplu pe 5, 6 mai este posibil ca într-un hotel să nu fie cazat nimeni. Noi le demonstrăm însă că am avut deschis cu facturi la utilităţi, cu salarii plătite, dar ei vor dovada că am avut turişti“, a afirmat şeful patronatului Mamaia. Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), spune că este imposibil ca în fiecare zi din extrasezon să fie turişti în hoteluri.
„Uşa ta, ca hotel, este deschisă de la 1 mai la 30 septembrie, camerele sunt pregătite, angajaţii sunt la lucru, gata să primească turişti, facturile sunt plătite şi hotelurile funcţionează. Că nu sunt turişti tot timpul nu este vina hotelierilor, ci a autorităţilor locale, care nu au ştiut să promoveze staţiunea“, a afirmat Răducan. „Mulţi nu vor putea plăti retroactiv, iar primăriile le vor bloca conturile şi nu vor mai putea funcţiona. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, peste 70% dintre hotelurile de pe litoral ar putea rămâne închise la începutul sezonului pentru că nu-şi vor putea plăti retroactiv acest impozit pe clădiri, al cărui mod de calcul a fost interpretat tendenţios de către primării, pentru a creşte încasările“, a mai spus Răducan.
Angajații primăriei îi acuză pe hotelieri de rea intenție
Directorul Serviciului Public de Taxe și Impozite din cadrul Primăriei Constanța, Virginia Uzun, spune că din totalul de 98 de hoteluri din Mamaia numai pentru șase nu se mai acordă reducerea de 50%. ”În perioada octombrie-decembrie 2014 au fost efectuate inspecţii fiscale la un număr de 18 operatori economici din staţiunea Mamaia care aveau depuse cereri pentru reducerea cu 50% a impozitului pe teren şi a impozitului pe clădiri utilizate pentru prestarea de servicii turistice, prevăzută la art. 285 alin. (2) din Codul fiscal.
Șase dintre aceşti hotelieri nu au putut beneficia de reducerea cu 50% pentru că nu au prestat servicii turistice mai mult de 6 luni, aşa cum prevede modificarea Codului fiscal realizată conform OG nr. 30/31.08.2011. Înainte de această modificare, reducerea se acordă pentru prestarea de servicii turistice mai puţin de 6 luni. Astfel, în perioada 2009-2011, când au fost efectuate verificări, facilitatea de reducere cu 50% a fost acordată ţinând cont de veniturile (ele fiind dovada prestării serviciului turistic) obţinute din servicii turistice, astfel cum sunt ele definite la punctul 218 al titlului IX din normele de aplicare ale Codului fiscal”, spune Virginia Uzun.
În opinia sa, hotelierii ar fi dorit ca dovada de funcționare a hotelurilor să nu fie veniturile încasate (așa cum spune Codul Fiscal), ci cheltuielile. Chiar dacă stau cu uşa deschisă gata să presteze serviciul, atât timp cât nu intră nimeni înseamnă că serviciul turistic nu este prestat şi, ca atare, nu pot beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca ceilalţi operatori economici din staţiune care doresc şi reuşesc să funcţioneze tot timpul anului.
Cine minte?
Virginia Uzun spune că cifra de 40.000 de euro avansată de către Bucovală, pe care ar trebuie să o plătească un hotelier, este mincinoasă. ”Instituţia noastră a finalizat în urmă cu câteva zile un control la un operator economic care a ajuns la un debit de aproximativ 200.000 lei, însă acest lucru nu s-a datorat faptului că acesta nu a beneficiat de prevederile art. 285 alin. (2) din Codul fiscal, ci de neplata unor debite pierdute în instanţă şi neachitate până la data finalizării controlului. Pentru cei 6 hotelieri care nu au îndeplinit condiţiile de acordare a reducerii, s-au stabilit debite cuprinse între 7.000 lei şi 120.000 lei, achitate până în prezent parţial sau integral”, a mai spus șeful SPIT, care îi acuză pe hotelieri de ”atitudine rău intenţionată privind activitatea de control a instituţiei”.
Mazăre: „În niciun caz Iohannis nu va dezvolta turismul pe litoral“
Acțiunea de recuperare a debitelor vine la patru (!) ani de la intrarea în vigoare a prevederilor Codului Fiscal, dar la numai câteva săptămâni de la declarațiile primarului Radu Mazăre, care spunea că patronii de hoteluri din Mamaia trebuie să voteze cu Ponta. După primul tur al prezidențialelor, edilul spunea că le va explica membrilor comunității aromâne, care dețin multe din hotelurile din Mamaia (inclusiv președintele Asociației Patronale Mamaia este aromân), că, dacă iese președinte Klaus Iohannis, “n-or să le meargă afacerile în Constanța”. “Votează (aromânii – n.r.) cu cine cred că au văzut că le merită interesele și afacerile și asta vreau să le explic – cu Ponta, cu Tăriceanu și cu mine o să le meargă în continuare, cu Iohannis nu. […] De data asta au votat cu Iohannis, nu știu de ce. Trebuie să mă întâlnesc ca să le mai explic cum stau lucrurile, de unde câștigă, care este sursa lor de prosperitate în ultimii ani. […] În niciun caz Iohannis nu va dezvolta turismul pe litoral”, a spus Mazăre.
Cât câștigă un hotel din Mamaia
Sunt multe voci care spun că în turism există unul dintre cele mai mari grade de evaziune fiscală din economie. Hotelurile mari raportează însă câștiguri și plătesc taxe și impozite pe măsură. Unul dintre hotelurile de patru stele din stațiune, deschis tot timpul anului, a înregistrat, conform bilanțului depus pe 2013 la Ministerul Finanțelor, un profit net 1.148.464 lei, la o cifră de afaceri de aproape 12,5 milioane lei. Cum le merge hotelierilor de pe litoral se vede din investițiile pe care le fac. Nicolae Bucovală, cu cinci hoteluri în Constanța, anunța public anul trecut că vrea să investească 16 milioane de euro în ele și să-și construiască și un hotel de circa 100 de locuri în Predeal.
