Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, și prim-vicepreședintele Lukoil, Vladimir Nekrasov, au discutat despre rafinăria de la Teleajen, dar și despre soarta zăcământului Trident, din Marea Neagră. Conţinutul propriu-zis al discuţiilor nu este exact cunoscut.
Ministerul Energiei informează că Grigorescu şi Nekrasov au „discutat despre producția și activitatea curentă a companiei Lukoil, investițiile necesare pentru eficiența energetică și de mediu, precum și perspectivele de dezvoltare viitoare ale Rafinăriei Lukoil din Ploiești”. Nekrasov a vorbit și despre activitatea de explorare din Marea Neagră.
„Oficialul rus a prezentat și o parte din programele viitoare ale companiei în România, punând accent pe continuarea activităților de explorare în cadrul consorțiului (…) a zăcământului de gaze Lira, din perimetrul Trident, din Marea Neagră, conform contracului de concesiune. În baza evaluărilor preliminare, rezervele de gaze evidențiate până în prezent depășesc 32 de miliarde de metri cubi (mmc), iar cercetările vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, cât și prin noi forări cu sonda de prospecțiuni”, se arată în comunicat.
Care este substratul acestor negocieri? Există o componentă strategică, având în vedere situaţia geopolitică dintre România, stat NATO şi UE, şi Federaţia Rusă? „Nu se pune problema componentei strategice. Lukoil e o companie privată rusească, aflată în consorţiu cu încă două companii. Nu este Gazprom, entitate de stat a Federaţiei Ruse, nici Rosneft, în prezent mai puternică decât Gazprom. Zăcământul e strategic, evident, dar el este proprietatea statului român”, a explicat pentru „România liberă“ Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor.
Producţia românească de gaze este de circa 11 mmc pe an, deci Zăcământul Lira ar asigura, teoretic, producţia României pentru trei ani. În prezent, necesarul pentru consumul intern al țării e asigurat în proporţie de peste 90% din producţia internă.
Surse experte din industria extracţiei gazului au declarat pentru „România liberă“ că 32 de miliarde de metri cubi de gaz este o cifră importantă, dar nu reprezintă mult. „Depinde dacă poţi să extragi tot acest gaz. De obicei, dintr-un puţ gazeifer tipic, poţi recupera 80% – 85% din gazul aflat în zăcământ. Pentru diferenţa până la 100% se folosesc alte tehnici de exploatare, care presupun alte costuri şi, prin urmare, realizarea de noi investiţii, ce cresc preţul gazului extras”, au declarat sursele citate.
Iulian Chifu arată că, probabil, în prezent negocierea este pentru dreptul de exploatare, la redevenţele viitoare. „Lukoil probabil că spune acum că preţul petrolului e mic, ca şi cel al gazului, şi în consecinţă investiţia nu merită. Aşa că, probabil, cere facilităţi sau ajutor de stat, etc. „Nu am cum să ştiu exact conţinutul negocierilor, dar în principiu acestea sunt direcţiile”, a precizat specialistul.
Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor a explicat că acordarea ajutorului de stat (o chestiune extrem de dificil de realizat în UE) este un lucru discutabil. „Se discută alte avantaje. Se discută redevenţele. Pe de altă parte, pe petrol şi gaze, în momentul de faţă, nu prea poţi să pui redevenţe. România a pierdut perioada în care mia de metri cubi de gaz se vindea cu peste 200 de dolari şi petrolul cu peste 150 de dolari barilul. Era un preţ foarte mare, acum este foarte mic, deci nu se poate pune o redevenţă mare, pentru că periclitează investiţiile necesare”, a subliniat Iulian Chifu.
Al doilea zăcământ ca mărime
Expertul a explicat că, din moment ce toate negocierile nu sunt publice, nu se poate obţine substanţa lor. Descoperirea Zăcământului Lira a fost făcută publică de consorţiul Lukoil – PanAtlantic – Romgaz în toamna anului trecut. Este a doua descoperire ca mărime. Anterior, consorţiul Exxon Mobil – OMV anunţase că a descoperit un zăcământ estimat la 42 – 84 mmc de gaze, în Blocul Neptun, însă unii experţi au afirmat că acesta ar putea să depăşească 100 mmc de gaze. Ambele zăcăminte se află acum în stadiul de explorări.
La finalul lunii trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmase irevocabil încălcarea Legii Concurenței de către OMV Petrom Marketing (la data încălcării legii, aceasta opera benzinăriile OMV), prin participarea la o înțelegere de tip cartel alături de alte companii de pe piața carburanților. Printre acestea s-a aflat şi Lukoil România, care a plătit o sancţiune de 136,8 milioane de lei.
Pe de altă parte, rafinăria Lukoil de la Teleajen şi conducerea acesteia au fost sub ancheta procurorilor Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, care l-a trimis în judecată în august 2015 pe directorul general Andrei Iurevici Bogdanov, alături de alţi cinci, pentru folosirea cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani. Alături de cei şase, au fost trimise în judecată Petrotel Lukoil SA Ploieşti şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium (Olanda) pentru spălare de bani, respectiv complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani. Prejudiciul calculat de procurori este de 7,6 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de euro.
32 de miliarde de metri cubi de gaze, miza ruşilor de la Lukoil în România.
Lukoil probabil că spune acum că preţul petrolului e mic, ca şi cel al gazului, şi în consecinţă investiţia nu merită. Aşa că, probabil, cere facilităţi sau ajutor de stat.“ Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor
