Mediul privat se teme că în 2015 "statul va lua cu două mâini ceea ce a dat cu o mână", crescând fiscalitatea și de aceea investitorii nu vor disponibiliza mai multe resurse imediat, întrucât doar trei luni de reducere a CAS nu este o măsură convingătoare, a declarat președintele CIS, Mihai Bogza.
"Până în 2013, în clasamentul internațional privind ficalitatea în Uniunea Europeană, România era peste medie, deci fiscalitatea era mai mure decât media în Uniunea Europeană și nu cred că serviciile pe care statul le punea la dispoziția celor care plăteau taxele erau mai bune. În 2014, înainte de scăderea CAS, a avut loc creșterea taxelor, mai multe majorări, precum taxa pe stâlp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat în condițiile în care statul a atras mai întâi resurse de la mediul privat, utilizate pentru sectorul public mai puțin performant”, a spus șeful Consiliului Investitorilor Străini (CIS), la un eveniment pe teme economice, transmite Mediafax.
El a arătat că pentru a fi decise investiții și noi angajări în companiile private, măsura de reducere a CAS trebuie să fie menținută mai mult timp, iar celelalte taxe să rămână neschimbate.
"Trebuie să vedem un an în care această reducere se manifestă integral, în 2015, și dacă nu va fi însoțită de alte măsuri fiscale, care să crească presiunea pe mediul privat. Ne temeam că la anu ni se va lua cu două mâini ce ne-a fost dat în aste trei luni. Ne este în continuare teamă, pentru că nu am înțeles de ce după un an în care totul părea că este bine, respectiv creștere economică, grad ridicat de aborbție a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea. Ne temem că nici în 2015, în condițiile în care există presiuni pe buget, ca urmare a scăderii CAS, nu se va face altceva decât să se crească fiscalitatea", a explicat Bogza.
El avertizează că în condițiile în care scăderea încasărilor la buget are toate șansele să fie acoperită de către autorități, nu prin reducerea cheltuielilor, ci prin creșterea fiscalității.
Pe de altă parte, Bogza a precizat că pe fondul majorării fiscalității în prima parte a anului, companiile private și-au ajustat planurile de investiții, astfel că există riscul ca și trimestrul al treilea să continue recesiunea tehnică.
În ceea ce privește evoluția investițiilor străine directe, reprezentantul CIS apreciază că deși scăderea de 13% din primele șapte luni n-ar fi un capăt de țară, îngrijorări ridică stabilizarea în ultimii trei ani a fluxului de capital străin atras de România, la circa 2 miliarde de euro.
"Două miliarde de euro este foarte puțin față de anii de dinainte de criză, față de potențialul țării, dar ce-i mai rău este că o mare parte vin pentru acoperirea pierderilor înregistrate de firme în criza. Ceea ce vedem acum nu este investiție nouă, ci în mare parte pentru completarea fondurilor epuizate de criză", a mai spus Bogza.
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Psarlamentului legea de aprobare a reducerii CAS, dar în urma celui de-al doilea vot al legislativului a promulgat actul normativ săptămâna trecută.
Băsescu a arătat că probabil anul acesta Guvernul nu va avea probleme să acopere deficitul la fondul de pensii, mai ales că e beneficiarul taxei pe stalp, al accizei pe combustibil şi va putea plăti pensiile fără probleme, dar pentru 2015 deficitul fondului de pensii va creşte de la 12,5 miliarde de lei la 17, 5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar de 5 miliarde de lei, mai scrie Mediafax.
"Aş reaminti că, în afară de acest deficit pe care legea îl creează, România mai are câteva obligaţii, una care decurge din Tratatul Fiscal, prin care in 2015 trebuie să reducem deficitul cu 0,8 – 0,9% din PIB, alte 5 miliarde. În 2015 trebuie sa avem o creştere de cel putin 0,3% din PIB la aparare, alte 2,5 miliarde", a precizat Băsescu.
El a mai precizat că anul viitor va fi nevoie de fonduri suplimentare pentru asigurarea componentei autohtone la credite externe şi la finanţările nerambursabile de la UE, în condiţiile în care se vor supraune două programări bugetare 2007 – 2014 şi 2014 – 2020.
Autorităţile române au avut, săptămâna trecută, la Bruxelles, o întâlnire de evaluare cu misiunea FMI, CE şi BM, tema principala de discuţie reprezentând-o cea de-a doua rectificare bugetară.
