Ministrul Economiei, Mihai Tudose, spune că Fondul Suveran va face noi investiţii, pe care apoi le va privatiza. Statul va vinde câte 49% din noile investiţii, rămânând acţionar majoritar. Tot profitul va fi reinvestit în reindustrializarea României. Dar există o contradicţie.
Analiza proiectelor economice pe care vrea să le pornească Executivul ridică întrebări. Un grup de start-up-uri, conform HotNews, e legat de Roşia Montană: o uzină metalurgică la Zlatna, pentru valorificarea cuprului, o instalaţie de var din piatra de la cariera Pârâul Românesc; o instalaţie de recuperare a metalelor din apele acide de la haldele de steril Cuprumin.
Alte două proiecte: centre de colectare a legumelor şi fructelor, un brand naţional de ape minerale, după achiziţia de pe piaţa internă de fabrici de îmbuteliere de către Societatea Naţională a Apelor Minerale. Nu există o definiţie-standard a fondului suveran, vehicul investițional cu portofoliu diversificat de active, atât pe piaţa naţională, cât şi internaţională.
Fondul Suveran e finanţat de stat şi înfiinţat în scopuri macroeconomice. Norvegianul Statoil, cel mai mare fond suveran din lume, avea anul trecut active de 796 de miliarde de euro. Fondul suveran românesc ar fi de 45 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro. De 80 de ori mai mic.
„Statul e Partidul, adică tagma jefuitorilor“
„Fondul poate fi un instrument foarte bun în mâna unor oameni competenţi. Problema e cu instrumen-tele bune în mâna incompetenţilor sau jefuitorilor”, a explicat RL analistul economic Sorin Dinu. „Banii vor fi prăduiţi”, afirmă Dinu, „de clientela de partid PSD-ALDE. Mecanismul? Simplu. Vor construi fabrici, ce vor fi privatizate. Prima prăduială va fi la construirea cu preţ dublu. La final, pentru că sunt în pierdere, vor fi vândute cu 20%, «la prietenii noştri»”.
Ce firmă acceptă 49% din acţiunile la o companie de stat cu valoare adăugată mică? „La preţul corect, sunt investitori în aproape orice”, a explicat RL analistul economic Radu Crăciun. El atrage atenţia că „devierea banilor la Fondul Suveran va duce la scăderea veniturilor bugetare, când bugetul e deja sub presiune”. Ce garanţie avem că fondul nu devine coşniţă de bani la clienţi politici? „Un management profesionist ar fi un prim pas. Fondul ar trebui pus sub supravegherea unui consiliu de supraveghere apolitic, numit de Parlament”, crede Crăciun.
„Dl. Tudose are o viziune de ţară colonială. În asta vrea să bage bani, îmbutelieri de apă minerală?”, se întreabă profesorul universitar de Economie Mircea Coşea. „Nu se gândeşte şi el la lucruri mai evoluate? Propunerile acestui domn sunt de economie primară, devenim toţi producători de materie primă. În loc să ridicăm gradul de intensitate, să obţinem plusvaloare mai mare, intrăm iar în industria extractivă şi prelucrătoare… o lipsă totală de viziune sau prea multe interese”, crede Mircea Coşea.
Black Rock, legături cu RMGC
Care pot fi aceste interese? Premierul Grindeanu şi ministrul Tudose s-au întâlnit cu reprezentanţii Black Rock, mare trader de ETF-uri pentru asigurarea consultanţei la Fond, spune News.ro. ETF-urile (exchange-traded funds) tranzacţionează pachete de acţiuni cu randamente foarte diferite. ETF-urile deţin diverse tipuri de active, aproape de valoarea activului net, pe parcursul zilei de tranzacționare.
„Când s-a discutat despre Roşia Montană, apărea printre rânduri şi Black Rock. Cred că-şi mai men-ţine interesele”, spune Mircea Coşea. Gândul duce la proiecte legate de Roşia, Zlatna, Cuprumin. „Black Rock e un mare fond de investiţii, implicat în afaceri mai mult sau mai puţin dubioase, printre care şi RMGC”, detaliază Sorin Dinu. Dar „dl. Tudose nu poate angaja discuţii cu un anume consultant, legea îi cere să facă licitaţie. Înainte, trebuie să stabi-lească obiectivele aşteptate de la consultant. Iar Banca Mondială e consultantul Guvernului la fondurile de investiţii”, a atras atenţia Sorin Dinu.
Un business funcţionează după regulile lumii afacerilor
Fondul suveran ar trebui să fie un business şi să funcţioneze ca atare. Când intră în coliziune cu interesele politice, randamentele scad. „Problema e cine îl va conduce. O conducere publică, dar şi una privată ridică probleme. Fondul va trebui să răspundă unor necesităţi, pe lista priorităţilor guvernamentale. Ele pot să nu fie eficiente. Administratorii Fondului pot să se împotrivească, pentru că devin responsabili. E o chestiune plină de contradicţii sau nonsensuri”, spune profesorul M. Coşea.
„Eu nu cred că statul român trebuie să folosească bani ca să genereze noi întreprinderi. Nu e treaba lui. A, să investească în cele existente, în infrastructură sau proiecte greenfield, da”, a spus Sorin Dinu. Analistul crede că modelul, într-un fel, e European Strategic Invest Fund. „Un consultant mai bun ca Black Rock, mai independent ar fi BEI. Ea gestionează toate fondurile UE de investiţii. Care sunt mai independente, au mai puţine interese în proiectele din România”, subliniază Dinu.
Aceasta pentru că „fondul de investiţii trebuie să aibă o procedură de investiţii, un comitet de aprobare, criterii. Trebuie respectate randamentul investiţiei (return of investment sau RoI – n.n.), valoarea obţinută şi procedura de exit din business”, explică analistul economic, adăugând că „poate mai bine, înainte să facă fondul, Guvernul ar face un mecanism, prin care fondul să investească în infrastructură, ca să recupereze bani. Investiţii cu efect de antrenare, nu mici interese ale cui se dă bine pe lângă Guvern”.
„Există o singură condiţie: banii trebuie recuperaţi într-un timp dat, funcţie de structura de finanţare”, atrage atenţia Sorin Dinu. „Privesc cu foarte mare interes că statul român consideră că e capabil să sesizeze mai bine ca mediul privat oportunităţile de afaceri”, spune analistul economic Radu Crăciun. „În practică, nici un fond privat de investiţii nu finanţează integral astfel de afaceri, de la zero. E prea riscant. Fondurile specializate finanţea-ză afaceri mici alături de fondatori, ori afaceri mai mari, ca investitori minoritari, alături de companii specializate”, a explicat Rl Radu Crăciun.
