După ce a jonglat din pix cu priorităţile din Master Planul General de Transport, considerând iniţial autostrada Sibiu-Piteşti mai puţin importantă decât Comarnic- Braşov, pentru ca apoi să revină asupra deciziei, Compania Naţională de Drumuri (CNADNR) face o nouă gafă.
Deşi a angajat un consorţiu de firme care să-i facă un studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, iar traseul cerut proiectanţilor trece prin localitatea Curtea de Argeş, la nord-est de Râmnicu Vâlcea, conducerea CNADNR schimbă traseul autostrăzii şi propune ca aceasta să treacă pe lângă Râmnicu Vâlcea. Mai precis autostrada ar urma să folosească „amplasamentul existent“ al căii ferate Vâlcea-Vâlcele, proiect început în vremea lui Nicolae Ceauşescu, dar părăsit în 1996.
Într-un aşa-zis plan de acţiune al companiei pe 2015, dat publicităţii ieri, conducerea CNADNR a propus o listă de proiecte de infrastructură rutieră care “vin în sprijinul utilizatorului final“. Printre acestea este menţionat şi proiectul „Drum pe amplasamentul căii ferate Râmnicu Vâlcea-Vâlcele“, a cărui motivaţie este „Începerea construcției autostrăzii Sibiu-Pitești, folosin-
du-se un amplasament existent“.
Cât de fezabilă este ideea?
La prima vedere nu este nimic rău în faptul că, pentru a construi o autostradă, CNADNR vrea să folosească lucrări deja finalizate. În anul 1989, la zece ani de la începerea lucrărilor la linia ferată între localităţile Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea, acestea erau în diferite stadii de finalizare, procentul mediu de realizare fiind de peste 70%. Astfel, fuseseră deja făcute poduri şi viaducte cu infrastructură pentru cale dublă (2.406 m) şi simplă (1.214 m), terasamente (20 milioane metri cubi), tuneluri pentru cale simplă (4.200 m) şi 165 de podeţe. Ritmul lucrărilor a fost încetinit masiv cu începere din 1990, iar în 1996 acestea au fost oprite.
Făcând analiza stadiului fizic al lucrărilor realizate la nivelul anului 1996 pe această linie, rezultatele se prezentau astfel: viaducte realizate în proporţie de 70%, tuneluri – 100%, podeţe – 97%, terasamente – 100%, consolidări – 23% şi suprastructură – 97%.
La faţa locului însă, situaţia nu este atât de roz. Multe dintre lucrările menţionate mai sus trebuie refăcute acum, după ce au suferit distrugeri din cauza faptului că nu s-au luat măsuri de protecţie. Un traseu prin Râmnicu Vâlcea este cu aproximativ 50 de kilometri mai lung decât prin Curtea de Argeş. „Costurile suplimentare ar putea depăşi cu mult economiile făcute prin folosirea unor lucrări deja făcute“, explică pentru RL directorul unei firme de proiectare şi consultanţă în infrastructura rutieră.
Ministerul Transporturilor: Propunerea este doar o „neconcordanţă“
Rugaţi de RL să explice propunerea CNADNR de modificare a traseului autostrăzii, oficialii Ministerului Transporturilor invocă „eroarea“. Ei dau asigurări că traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti rămâne prin Curtea de Argeş. „Tehnic s-au discutat toate variantele, inclusiv aceasta, care însă nu ţine. Menţiunea făcută în planul de acţiune este o neconcordanţă, o exprimare nepotrivită, o situaţie ce apare într-un plan făcut mai demult“, explică un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului.
Cu sau fără o autostradă care să îi folosească terasamentul, proiectul căii ferate Vâlcea-Vâlcele nu este nici el îngropat de către Guvern, cel puţin la nivel declarativ.
Calea ferată apare pe o listă elaborată la nivelul Guvernului a investiţiilor bugetate anul viitor. Lucrarea a fost începută încă din iunie 1979 şi ar urma, conform documentului, să fie încheiată la sfârşitul anului 2017.
Potrivit unor estimări, lucrarea mai necesită încă 1,6 miliarde lei, bani integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei. În urmă cu doi ani, Fondul Monetar Internaţional a impus Guvernului să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele şi să găsească soluţii de finanţare a proiectului, chiar şi cu garanţii de stat.
50 km ar avea în plus autostrada Piteşti-Sibiu dacă ar fi construită prin Râmnicu Vâlcea.
