România trebuie să aplice deplin foaia de parcurs pentru eliminarea prețurilor reglementate la gaze și energie electrică și să realizeze complet reforma guvernanței corporative la companiile de stat din sectorul energetic, se arată într-un recent raport al Comisiei Europene. Documentul precizează că trebuie realizate interconexiunile de gaze și proiectele privind fluxurile inversate, inclusiv legătura fizică a sistemului românesc de gaze cu conductele de tranzit.
„Raportul anual al Comisiei Europene de monitorizare a pieţei de energie conţine mai multe erori în ceea ce priveşte România. De exemplu, nu există nici un proiect concret de interconectare între România şi Serbia în domeniul gazelor naturale, aşa cum eronat menţionează raportul. Acest raport este indicativ şi va fi discutat în Consiliul Energiei din luna decembrie. În ceea ce priveşte foaia de parcurs la gaze naturale, argumentele sociale, economice şi juridice au fost prezentate în mai multe întâlniri pe care le-a avut Răzvan Nicolescu, ministrul delegat, cu Günther Oettinger, comisarul european pentru Energie, precum şi cu alţi oficiali europeni. Argumentele României au fost înţelese, însă obţinerea unui acord formal al Comisiei Europene nu este necesară în această speţă”, au precizat, pentru „România liberă“, oficiali ai Departamentului pentru Energie. Poate țara noastră să amâne aplicarea calendarului de liberalizare fără un acord formal al executivului comunitar? Întrebarea am adresat-o reprezentanților Comisiei Europene, dar până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns.
Solicitarea Bruxelles-ului privind respectarea calendarului de liberalizare vine la scurt timp după ce Executivul de la București a stabilit printr-o HG amânarea majorării preţului gazelor pentru consumatorii casnici, măsură care trebuia aplicată din luna octombrie. Hotărârea prevede şi renegocierea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate, perioada urmând să fie extinsă până la 30 iunie 2021. Calendarul de liberalizare a prețului gazelor a fost convenit de Guvern și Comisia Europeană în 2012, și prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018. Acesta presupune mai multe creşteri trimestriale ale prețului gazelor din producția internă.
Prețul gazelor nu este sub costurile de extracție și distribuție
Circa 60% din consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.
“Liberalizarea pieței înseamnă ca prețul să fluctueze în funcție de cerere și ofertă, nu doar să crească. Prețul gazelor în România nu știu cât de subvenționat este atât timp cât nu este sub prețul de extracție, transport și distribuție. Dovadă Romgaz nu numai că nu este pe pierdere, ba chiar are un profit consistent”, susține Ion Purică, expert în energie. Acesta arată că UE importă circa 60% din gazul necesar consumului. “Prețul gazului din UE este stabilit la Moscova, de unde se importă, în vreme ce noi avem propriile resurse”, spune Purică.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi, consumul fiind acoperit în proporție de peste 80% din producția internă. Diferenţa este importată din Rusia la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern. Tehnic, România poate importa gaze din Rusia via Ucraina și prin conducta Arad-Szeged, în ambele cazuri furnizorul fiind Gazprom. “Peste câțiva ani vom putea să importa gaz din Marea Caspică, prin conducta Giurgiu-Ruse. Practic, în acest moment avem patru surse: Petrom, Romgaz, Rusia și importul prin gazoductul Arad-Szeged, concurența fiind mai mare decât în cazul altor țări europene”, afirmă Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum.
Un studiu realizat în primăvara acestui an de compania de consultanță Deloitte arăta că prețul gazelor de producție internă va crește cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieței gazelor.
Acest lucru înseamnă că pentru consumatorii industriali prețurile finale vor fi majorate cu 72%. De asemenea, se trăgea un semnal de alarmă, subliniindu-se faptul că acest calendar este unul agresiv, ce generează presiuni și riscuri pentru orice industrie implicată.
