Compania cu capital canadian a cerut autorizație de mediu pentru perimetrul Teascu.
Una dintre cele mai aprige dezbateri publice din ultimii ani ar putea să se aprindă din nou, după ce compania cu capital canadian, Deva Gold, a cerut autorizație de mediu pentru exploatarea auriferă din perimetrul Teascu. Este vorba de o zonă situată pe teritoriul comunelor Băița și Certeju de Sus.
Exploatarea aurului cu ajutorul cianurilor în Munții Apuseni a stârnit cele mai mari proteste de stradă din ultimii ani. Compania Deva Gold are licența de exploatare nr. 1.471/2011 pentru întreg perimetrul Băița – Crăciunești. Perimetrul de exploatare cuprinde o suprafață totală de 1.070 de kilometri pătrați.
Acest perimetru se învecinează cu perimetrul de exploatare Certeju, deținut tot de Deva Gold, dar și cu perimetrul de exploatare Hondol, deținut de o altă companie controlată tot de canadienii de la Eldorado Gold Coporation, European Goldfields Deva. Pentru perimetrul Băița – Crăciunești, autoritățile de mediu din județul Hunedoara spun că exploatarea efectivă poate începe abia după ce va fi construită și pusă în funcțiune uzina de preparare a minereului de la Certeju. De asemenea, pentru că începerea exploatării minereului aurifer presupune scoaterea din circuitul silvic a unei suprafețe de aproximativ 160 de hectare de pădure, compania minieră Deva Gold trebuie să împădurească o suprafață de trei ori mai mare, înainte de a începe tăierea pădurii.
Proiect controversat
Pentru că proiectul Deva Gold presupune exploatarea aurului prin utilizarea cianurilor, el a stârnit controverse imense, la fel ca și proiectul minier de la Roșia Montană. Pe de o parte, susținătorii proiectului pun accentul pe beneficiile sociale și economice. Deschiderea exploatării cu cianuri ar presupune crearea a minim 1.000 de noi locuri de muncă, în contextul în care Certejul, o comunitate cu aproximativ 3.100 de locuitori, are o rată a șomajului de aproape 20 la sută.
De asemenea, ar presupune crearea unui flux financiar important în economia județului Hunedoara, în contextul în care managerii acestui proiect estimează investiția directă la aproximativ 300 de milioane de euro. Pe de altă parte, opozanții proiectului afirmă că acesta presupune riscuri imense pentru mediu și pentru locuitori. Uneori, reacțiile opozanților sunt extreme: ”Să își ia otrava să și să și-o ducă acasă! Să se scalde canadienii în cianură”, scrie, pe rețele de socializare, unul dintre oponenții proiectului. Opozanții proiectului minier spun că nu există nici un fel de garanții referitoare la protecția mediului și trag atenția asupra faptului că această comunitate s-a mai confruntat cu un adevărat dezastru ecologic, acum mai mult de patru decenii.
tragedie
Certeju, în 1971
Comunitatea locală din Certeju s-a confruntat cu o tragedie de proporții în data de 31 octombrie 1971. Digul de la iazul de decantare s-a rupt, iar localitatea a fost lovită de un adevărat tsunami de steril, apă murdară și noroi. În tragedie au murit aproape 100 de persoane. Cei care susțin acest proiect spun că o astfel de tragedie nu se mai poate repeta, datorită măsurilor de siguranță presupuse de acest proiect minier. De asemenea, ei sunt de părere că este greșit să compari industria minieră modernă cu cea comunistă, de acum mai mult de patru decenii.
