Judecătorii constănțeni au pus punct controversatului dosar al înstrăinării pavilionului maritim românesc. Magistrații au decis, luni, anularea contractului prin care Autoritatea Navală Română a decis cedarea dreptului de folosință a acestuia unui offshore din Cipru, RIFA Holdings Limited. Decizia este definitivă și irevocabilă. Există totuși posibilitatea ca firma cipriotă – care a pierdut în instanțele românești – să se îndrepte spre Curtea de Arbitraj de la Londra.
Unul dintre avocații RIFA declara, anul trecut, că dacă va pierde în România va face acest lucru și va cere statului despăgubiri de 11,25 milioane euro. Conducerea actuală a ANR este însă convinsă că, dacă se va ajunge la Londra, va avea câștig de cauză și acolo. „Hotărârea judecătorească definitivă va da posibilitatea României să se ocupe de pavilionul românesc”, a precizat Laurențiu Cazan, actualul director al autorității.
O afacere bizară
Înstrăinarea pavilionului este o poveste bizară, care a început în anul 2012, pe vremea guvernului Ponta. Niște oameni de afaceri din Germania, care au achiziționat off-shore-ul cipriot amintit, au pus ochii pe pavilionul românesc. Autoritatea Navală Română, instituție subordonată Ministerului Turismului, a încheiat un contract cu RIFA Holdings prin care ceda pentru 30 de ani pavilionul de stat al României. Totul se făcuse în august 2012, când s-a organizat o licitație de care nu a știut aproape nimeni și care nu a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Autoritatea pentru reglementarea achizițiilor publice a amendat ANR pentru încălcarea procedurilor legale cu 180.000. Director era atunci liberalul Constantin Matei. Acesta nu a semnat însă contractul. Nici adjunctul lui, Șerban Berescu, nu a făcut-o. Ministerul Transporturilor, în care de domeniul maritim se ocupa Valentin Preda, fost consilier al lui Radu Mazăre și secretat de stat în ministerul, numește pe Bogdan Olteanu. Acesta a semnat contractul cu RIFA în primele ore după numire, fără a avea avizul consiliului de conducere al ANR. Peste puține luni, acesta a murit.
CÂȘTIG. Praful de pe tobă
Noii directori ai Autorității Navale Române au atacat în instanță contractul. Andrian Mihei, care a stat câteva luni ca director, a declarat că inițial contractul era secretizat. A reușit să-l desecretizeze. ”Era plin de enormități”, a precizat acesta. Satul român ar fi câştigat din această afacere cam 1.000 de euro pe navă, iar firma germană, sume între 6.000 şi 40.000 de euro, în funcţie de tonajul navei. Condiţia ca Autoritatea Navală Română – ANR – să poată încasa taxele pe navă era ca RIFA Holding Limited să înregistreze minimum 200 de nave. De precizat că, în cazul în care registrul internaţional nu reuşea să depăşească acest număr de nave, RIFA nu plătea nimic către ANR timp de cinci ani şi abia după acest termen autoritatea încasa ceva. În plus, faptul că o navă este înregistrată sub pavilion naţional aduce obligaţii statului român. Dacă o navă este implicată într-un transport ilegal de arme, de droguri, într-o poluare masivă, imaginea ţării are de suferit, spune Andrian Mihei, fost șef al ANR. Există și posibilitatea ca statul de pavilion să aibă obligaţii legale pentru membrii echipajului implicați în incidente, cum ar fi luarea de ostatici.
