Cei care au pregătit legume pentru iarnă au fost nevoiţi să utilizeze sare neiodată ucraineană sau ungurească. Salrom oferă explicaţii hilare pentru lipsa din magazine a sării româneşti.
Orice român care pune murături ştie că dacă foloseşti sare iodată legumele nu vor rămâne tari, ci se vor înmuia. În consecinţă, în fiecare toamnă începe goana prin pieţe şi prin supermarketuri după sare neiodată, de preferinţă din producţia internă a Salrom. Numai că în această toamnă piaţa a fost invadată de sare ucraineană ambalată la Galaţi sau de sare ungurească pusă în pungi de plastic la Târgu-Mureş. Nici vorbă de sare românească.
La solicitarea „României libere“, Societatea Naţională a Sării Salrom SA a oferit o explicaţie halucinantă, trimiţându-i pe români la Plafar, la farmacie sau la magazinul naturist.
„În ceea ce priveşte livrarea sării grunjoase neiodate, menţionăm că Societatea Naţională a Sării SA livrează acest produs cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv prevederile HG nr. 568/2002, republicată, privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară. Prin urmare, în conformitate cu prevederile HG nr. 568/2002 în scop alimentar este permisă comercializarea sării neiodate numai prin reţeaua de magazine PLAFAR, magazine naturiste şi farmacii, în segmentul produselor care nu necesită reţete pentru achiziţionare, ambalată în cantităţi ce nu depăşesc 0,5 kg”, se arată în răspunsul Salrom, semnat de directorul general Dumitru Matei.
Cu alte cuvinte, potrivit oficialului companiei de stat, un român care vrea să pună un butoi de varză murată ar trebui să se ducă la farmacie şi să cumpere vreo 30-40 de punguliţe de 300 de grame de sare grunjoasă neiodată.
Compania de stat nu e deranjată de “asaltul” ucrainean
Dumitru Matei nu se arată deranjat de faptul că sarea grunjoasă neiodată a acaparat piaţa şi nu se vinde nicidecum la farmacie sau la Plafar, ci în orice băcănie de lângă piaţă sau în hipermarketuri: „Salrom deţine o cotă de piaţă semnificativă la nivel naţional, sens în care apreciem că sarea ucraineană nu a acaparat piaţa de profil. Totuşi, se impune a fi menţionat că SNS SA acţionează într-o piaţă concurenţială, astfel că este binevenită prezenţa altor competitori, fapt ce ajută la eficientizarea activităţii”.
Cu toate că susţine că sarea neiodată nu poate fi vândută decât prin magazine naturiste, Plafar sau farmacii, conducerea Salrom precizează, în acelaşi răspuns la solicitarea „României libere“, că din cantitatea totală de 109.000 tone de sare livrată pe piaţa internă în primele zece luni ale anului în curs (ianuarie-octombrie), 60.000 de tone reprezintă sare neiodată. Greu de crezut că doar 45% din sarea livrată de Salrom pe piaţa internă s-a vândut prin magazine tradiţionale, iar restul la Plafar sau la farmacie…
Sport naţional
În România, legumele puse la murat reprezintă un adevărat sport naţional. Dintre fabricile mari de conserve de legume din ţara noastră, doar câteva mai produc şi murături – cele mai cunoscute fiind cele de la Feteşti, Tecuci, Râmnicu Vâlcea, Topoloveni. Acestora li se adaugă fabrici de murături nou-înfiinţate de foşti salariaţi din diverse domenii, care au decis să devină patroni în acest domeniu de activitate şi au ajuns să livreze produsele lor chiar şi în marile lanţuri comerciale deţinute de multinaţionale. Ba chiar unele fabrici livrează murături şi la export, mai ales spre ţările unde există mari comunităţi de români – Italia, Spania şi, mai nou, Marea Britanie.
În plus, murături se pun şi “pe persoană fizică”. Sute de mii de români pun la murat în fiecare an, în beci, în cămară sau pe balcon, după posibilităţi, varză, castraveţi, gogoşari, gogonele, conopidă şi tot felul de alte legume. Indiferent de reţetă, în saramură sau în oţet, la prepararea murăturilor este nevoie de sare. Anul acesta, ucraineană.
