Scandalul legat de Directiva tutunului, care timp de mai multe luni a încins spiritele la Bucureşti, s-a mutat la Bruxelles. Dacă pe malurile Dâmboviţei producătorii de tutun au acuzat dispariţii de documente şi incoerenţa politicilor guvernamentale, în capitala Europei ei critică o decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Reprezentanţii JTI, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun, au ieşit luni la rampă şi au considerat că decizia Curţii de Justiţie a UE referitoare la acţiunea formulată de producătorii de ţigarete împotriva Directivei tutunului este “inexplicabilă” şi ar putea determina statele membre să încalce principiul liberei circulaţii a bunurilor pe teritoriul UE.
“Este regretabilă decizia Curţii de a sprijini reglementări diferite, în cadrul Uniunii Europene, cu privire la acelaşi produs. Hotărârea contravine unuia dintre obiectivele fundamentale ale tratatului UE, care presupune îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne prin intermediul unei legislaţii armonizate. Această decizie inexplicabilă ar putea determina statele membre să încalce principiul liberei circulaţii a bunurilor pe teritoriul UE. Mai sunt doar două săptămâni până la intrarea în vigoare a Directivei. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, transpunerea acesteia în legislaţia naţională nu a fost finalizată. Pentru industrie, multe aspecte sunt încă neclare, atât la nivelul Comisiei, cât şi la nivelul statelor membre. Iar Decizia CJUE provoacă şi mai multă confuzie”, a declarat Vassilis Vovos, preşedinte regional JTI pentru Europa de Vest.
Producători de ţigarete sunt supăraţi că obiecţiunile ridicate de ei împotriva Directivei tutunului au fost respinse de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), pe 4 mai 2016, cu doar două săptămâni înainte de data la care Directiva ar trebui să intre în vigoare în cele 28 de state membre. În acţiunea formulată de companiile de tutun, acestea susţineau că Directiva nu este de natură să îmbunătăţească funcţionarea pieţei interne, contravenind astfel principiilor Tratatului UE.
Gilda Lazăr, despre dispariţia de documente de la Palatul Victoria
Potrivit oficialilor JTI, în 20 dintre cele 28 de state membre, transpunerea Directivei tutunului nu a fost finalizată, în pofida avertismentelor lansate din timp de industrie şi a solicitărilor referitoare la urgentarea procesului, pentru ca producţia să poată fi adaptată corespunzător noilor reglementări. În această situaţie este şi România, unde proiectul de transpunere a Directivei tutunului se află în prezent în dezbaterea comisiilor de specialitate din Senat, prima Cameră sesizată. Reprezentanţii locali ai producătorului de tutun consideră că este, practic, imposibil ca Legea de transpunere a Directivei tutunului să fie votată de Senat şi, ulterior, de Camera Deputaţilor, care este decizională, înainte de data limită de 20 mai.
„Executivul a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi. Mai mult, textul proiectului de lege a fost schimbat după adoptarea în şedinţa de Guvern, Ministerul Sănătăţii erijându-se în reglementator unic şi discreţionar al pieţei ţigaretelor, inclusiv prin posibilitatea de a introduce prin Ordin de ministru pachetele generice. Chiar şi în ţările în care această măsură extremă a fost adoptată, proiectele au trecut prin Parlament, nefiind eludat procesul legislativ firesc. Potrivit proiectului de transpunere, legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă conform prevederilor acestuia, fără nici o garanţie asupra reglementărilor finale ale legii şi ale normelor ei de aplicare, norme ce urmează să apară ulterior, într-un număr record de 33 de Ordine ale Ministrului Sănătăţii. Cei care au mers pe mâna Guvernului, demarând deja conformarea producţiei pe baza informaţiilor incomplete furnizate, în februarie, de Ministerul Sănătăţii, nu vor putea pune pe piaţă noile produse, în absenţa legii”, a declarat Gilda Lazăr, director de afaceri corporatiste şi comunicare la JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
România liberă a dezvăluit recent modul cel puţin bizar în care proiectul de lege privind Directiva tutunului a fost modificat după aprobarea lui în şedinţă de Guvern.
CITEŞTE şi Cum dispare un document în jungla online de la Palatul Victoria
Curtea de Justiţie a UE interzice ţigările mentolate
Pe 18 iulie 2014, JTI şi-a anunţat participarea la procesul de revizuire judiciară deschis de PMI la Curtea Administrativă din Marea Britanie împotriva Directivei Produselor din Tutun (2014/40/UE), iar în noiembrie 2014, Curtea Administrativă din Marea Britanie a fost de acord să înainteze obiecţiunile formulate de către cei patru mari producători de tutun Curţii de Justiţie a UE.
Pe 4 martie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a validat directiva UE antitutun, respingând recursurile introduse de Polonia şi de producătorul american Philip Morris împotriva interdicţiei aromelor precum mentolul şi a uniformizării pachetelor de ţigări, aminteşte Agerpres.
CJUE a confirmat astfel noile dispoziţii adoptate de Parlamentul European în materie de prezentare a pachetelor, în special avertismentul privind riscurile asupra sănătăţii, care trebuie să rămână lizibil după deschiderea pachetului. Constituit dintr-un mesaj şi dintr-o fotografie color, acesta trebuie să ocupe nu mai puţin de 65% din suprafaţa exterioară a fiecărui pachet, după reglementarea UE.
Statelor membre, mai precizează CJUE, le este acordată posibilitatea de a menţine sau de a institui noi exigenţe numai în ceea ce priveşte aspectele ambalării produselor din tutun „care nu sunt armonizate în directivă”.
Curtea reafirmă în decizia sa interdicţia pentru ţigările mentolate care, prin „aroma lor agreabilă”, încearcă să facă produsele din tutun „mai atractive pentru consumator”. Polonia a contestat această interdicţie, recurs susţinut şi de România. Aromele din ţigări şi tutun de rulat vor fi interzise dacă acoperă gustul de tutun, iar ţigările mentolate vor fi interzise din 2020. La rândul lor, ţigările slim vor fi vândute în pachete mai puţin atrăgătoare.
