România nu va mai beneficia în acest an de creşterea-record din 2014, fiindcă anul agricol nu va mai fi la fel de bun. După 25 de ani de la trecerea la economia de piaţă, performanţele economice depind de capriciile vremii.
Deşi au trecut 25 de ani de când am schimbat modelul economic, nu am reuşit să trecem la o economie bazată pe activităţi cu productivitate superioară aducătoare de marje mari de profit. Produsul Intern Brut continuă să fie dependent de capriciile vremii, prin prisma efectelor acestora asupra sectorului agricol. Investitorii, mult mai puţini decât în 2008, continuă să fie ademeniţi cu posibilitatea achitării către angajaţii lor a unor salarii mici, deşi acest fapt se traduce în sărăcie pentru angajaţi. Industria auto, dominată de producătorii Dacia-Renault şi Ford, secondaţi de o performantă industrie a furnizorilor acestora, este una dintre puţinele surprize plăcute. Este poate singurul sector industrial capabil să propulseze economia noastră.
Creştere economică, doar la media UE
Concluziile rezultă din parcurgerea studiului de risc realizat de firma franceză Coface, dat publicităţii ieri. Studiul trece în revistă şansele României de a obţine în 2014 o creştere economică record, similară cu cea de anul trecut. Producţia agricolă bună din 2013, urmând unei producţii slabe înregistrate în secetosul an 2012, a fost unul dintre factorii ce au propulsat PIB cu 4-5% în ultimele două trimestre din 2013, comparativ cu perioadele similare ale lui 2012. Fenomenul nu va mai avea loc în 2014, spun specialiştii Coface, care ne avertizează că ne putem aştepta la cel mult o crştere la media UE, care este de 2,4%. Performanţele economice sunt cât se poate de dependente de evoluţiile din agricultură, notează Coface. Aşteptările privind producţia agricolă din 2014 sunt mixte, însă, potrivit scenariului cel mai realist, recolta va fi mai mică decât cea de anul trecut. Suntem ţara în care o treime din populaţia activă se regăseşte în agricultură şi în care sectorul asigură 7,1% din PIB, ceea ce ne asigură o poziţie unică în UE, spune Coface.
„Performanţa economică din 2014 nu va mai atinge aceleaşi niveluri, întrucât factorii determinanţi de creştere de anul trecut nu sunt sustenabili. Acest lucru este deja confirmat de recesiunea tehnică din primele două trimestre ale anului 2014. Totuşi, o rată de creştere solidă de 2,5% în 2014 va fi atribuită volumului semnificativ al exporturilor către ţările din zona euro, precum şi reechilibrării treptate a economiei către cererea internă”, spune Grzegorz Sielewicz, economist în cadrul Coface Central Europe. Anul trecut, România a consemnat o creştere economică de 3,5%, susţinută de agricultură şi exporturi, în special pe segmentul auto.
Exporturile vor fi în continuare determinate de cererea pentru automobilele noi, cu o contribuţie semnificativă la rezultatele industriei româneşti. Cererea internă va înregistra, potrivit Coface, „semne de ameliorare”, cu o creştere a cheltuielilor de uz casnic, care sunt încă limitate de volumul scăzut al creditelor. Creşterea investiţiilor în activele fixe nu va avea aceeaşi tendinţă ca în cazul consumului privat, întrucât companiile nu sunt încă pe deplin convinse de durabilitatea redresării economice.
Salariile mici – un stimulent?
Costurile reduse cu forţa de muncă oferă o oarecare atractivitate României, însă nu suficient de mare astfel încât Investiţiile Străine Directe (ISD) să le depăşească pe cele din celelalte ţări din regiune. De altfel, avem cele mai mici ISD pe locuitor, potrivit graficelor Coface. Alături de Bulgaria, România ocupă ultimele poziţii privind costurile cu forţa de muncă, de aproximativ 10 ori mai mici decât ţări precum Norvegia sau Germania. În pofida faptului că investitorii ce vin în România dau cele mai mici salarii angajaţilor lor, România ocupă ultima poziţie în privinţa ISD pe locuitor. Potrivit Coface, dacă în România s-a investit într-un an sub 4.000 de euro, în Cehia suma a fost de 10.000 de euro, deşi costurile cu forţa de muncă sunt duble. Sărăcia angajaţilor nu poate atrage la infinit investitori, pare a fi morala acestor cifre. Cauzele volumului mic al ISD din România sunt evoluţiile nesatisfăcătoare privind finanţarea sectorului privat. “Motivele centrale ale activităţii slabe de investiţii includ scăderea consumului privat şi diminuarea susţinerii acordate de sectorul bancar sectorului privat. Companiile au fost mai degrabă preocupate să plătească împrumuturile vechi decât să angajeze împrumuturi noi. Numărul creditelor noi a scăzut mult de la vârful înregistrat în 2008 şi este negativ”, spune Coface.
