O iniţiativă altfel lăudabilă, înfiinţarea Agenţiei de Investigare Feroviară Română (AGIFER) a ajuns să le dea serioase bătăi de cap transportatorilor feroviari privaţi.
Autorităţile de la Bucureşti au înfiinţat, în toamna anului trecut, pentru a se alinia la normele europene în domeniu, Agenţia de Investigare Feroviară Română, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor în domeniul feroviar şi de transport cu metroul. Noua entitate are ca principale atribuţii investigarea accidentelor feroviare grave, dar şi a acelor incidente care în condiții ușor diferite ar fi putut duce la accidente grave. AGIFER poate participa la proiecte în legătură cu activitatea de investigare sau realizate pentru îmbunătăţirea siguranţei feroviare, finanțate din fonduri europene, potrivit hotărârii de guvern care statuează înfiinţarea sa.
Apariţia acestui organism a ajuns să le creeze probleme operatorilor feroviari, care se plâng că trebuie să scoată mai mulţi bani din conturi pentru acelaşi tip de servicii pe care înainte le presta Autoritatea Feroviară Română (AFER) şi entităţile din subordinea acesteia, inclusiv din care s-a înființat AGIFER. „Un operator cu o activitate de sub 200.000 tren km/lună, deci un operator mic, trebuia să plătească la Organismul de Investigare Feroviar Român (OIFR) sub 100 de euro pentru cercetarea unui incident. Acum, pentru aceeaşi activitate, AGIFER percepe aproximativ 1.000 de euro”, a declarat pentru România liberă Valentin Dorobanţu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private din România.
Acesta a explicat că, dacă pentru un operator mare de transport feroviar, sumele percepute de AGIFER nu creează probleme deosebite, situaţia este cu totul alta în cazul operatorilor mici, unde aceste tarife pot avea un impact de 0,5%-1% din totalul costurilor.
Tratament discriminatoriu
O altă nemulţumire a organizaţiei este legată de tratamentul catalogat ca „discriminatoriu” la care sunt supuse firmele private de transport feroviar faţă de cele de stat, CFR Călători şi CFR Marfă. În acest sens, Valentin Dorobanţu a precizat că, potrivit datelor oficiale, 80% din locomotivele CFR Marfă au reviziile expirate şi, spune el, ar trebui radiate din certificatul de siguranţă al companiei.
Trebuie precizat faptul că, în primăvara anului trecut, trenurile operatorului privat Regiotrans au fost trase în depouri tocmai din cauza aceloraşi probleme cu care se confruntă CFR Marfă. Regiotrans a rămas atunci fără certificatul de siguranţă, după ce Autoritatea de Siguranţă Feroviară a descoperit că 29 din cele 200 de trenuri ale companiei au probleme tehnice. Ulterior, situaţia s-a rezolvat, iar trenurile Regiotrans au revenit pe şine, însă nu pe toate rutele pe care le opera înainte. Unele dintre acestea, cum ar fi Sighişoara-Odorhei, au fost preluate de CFR Călători.
Valentin Dorobanţu susţine că şi cele 11 automotoare diesel hidraulice deţinute de CFR Călători au probleme, nefiind puse în funcţiune conform prevederilor legale în vigoare. Neregulile sunt evidenţiate în rapoartele AGIFER şi ale Autorităţii pentru Siguranţă Feroviară. „Toţi ceilalţi operatori feroviari de călători respectă prevederile legale. Aceasta este o situaţie discriminatorie”, a mai afirmat Valentin Dorobanţu.
Birocraţie suplimentară, impusă de la Bruxelles
Directorul general al AFER, Dragoş Floroiu, a recunoscut că au crescut tarifele, însă a precizat că acest lucru s-a produs din cauza separării instituţionale a activităţii de investigare a incidentelor feroviare.
„Separarea a fost o cerinţă a Uniunii Europene. De fiecare dată când se rupe o activitate, aşa se întâmplă, pentru că nou entitate trebuie să aibă propriile servicii de contabilitate, resurse umane, transport ş.a.m.d. Până la separarea instituţională de AFER, toate aceste costuri erau suportate la comun. Din nefericire, asta e realitatea, iar industria trebuie să înţeleagă acest lucru”, a menționat Dragoș Floroiu.
Dacă în formula actuală pentru activitatea de investigare erau alocaţi 25 de inspectori, acum numărul personalului a crescut la 45 (restul fiind TESA). Directorul AFER a precizat însă că în momentul de faţă instituţia se află într-o analiză a politicii tarifare pentru identificarea unor posibile scăderi de costuri.
Operare. Fără informaţii despre trenurile private
Birourile de informaţii din gări aparţin CFR Călători, aşa că aici se dau relaţii doar despre trenurile operate de societatea de stat, ceea ce constituie un al tratament discriminatoriu şi contrar practicilor europene, consideră Valentin Dorobanţu. România liberă a arătat de curând că şi casele de bilete aparţin tot CFR Călători, şi nu gestionarului infrastructurii, CFR SA. Aşa s-a ajuns ca acestea să fie „dublate”, în gările mari, de case de bilete ale operatorilor privaţi. Dorobanţu solicită, în numele organizaţiei pe care o conduce, înfiinţarea unei case de clearing în domeniul feroviar, pe modelul existent în Marea Britanie.
