Deşi ar fi trebuit terminate până la finele acestui an pentru a nu pierde fonduri nerambursabile, porţiuni importante ale autostrăzii Lugoj-Deva se găsesc în stadii incipiente.
De vină ar fi apariţia urşilor şi constructorul, spune Compania de Drumuri. Vinovatul pare a fi însă managementul prost al proiectelor din partea companiei.
Cu doar câteva săptămâni înainte de încheierea anului, moment de la care România nu va mai putea prezenta Uniunii Europene facturi spre decontare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) mai are de făcut lucrări cifrate la 60 – 120 milioane de euro necesare protecţiei ecologice în cazul lotului 2 (29 de kilometri) din autostrada Lugoj-Deva.
Mai precis trebuie realizate trei ecoducte, sisteme complexe de tuneluri şi viaducte, ce vor ajuta carnivorele mari (urşi lupi etc) să se deplaseze în arealul lor fără a fi stânjenite de autostradă.
Cum arată ecoductele
Pentru a traversa autostrada un urs are nevoie de o zonă împădurită peste tunelul prin care trec vehiculele, lată de cel puţin 40 de metri. De asemenea acesta nu traversează autostrada pe sub un viaduct dacă acesta nu are cel puţin 10 metri înalţime, explică specialiştii. În cazul de faţă se prevede un prim ecoduct format dintr-un tunel lung de 380 de metri, urmat de un viaduct de 175 de metri şi un alt tunel de 530 de metri. Celelalte două ecoducte sunt constituite din viaducte pe sub care animalele vor traversa autostrada.
„Lucrările sunt necesare pentru a se face schimb de gene între populaţiile de urşi care contrar ar rămâne izolate şi ar deveni mai puţin pregătite pentru supravieţuire, riscând să dispară”, explică un expert în mediu importanţa lucrărilor.
Câţi urşi sunt în zonă
Densitatea de urşi în zonă este mai mică decât cea din zona montană a Carpaţilor, însă este posibil să existe o populaţie de 100-200 de exemplare. Localnicii susţin că nu au văzut niciodată urşi, însă specialiştii sunt convinşi de existenţa acestora. „Am 55 de ani şi nu am văzut niciodată urşi în zonă. Şi nici nu am auzit pe cineva să spună că a văzut urşi în pădurile noastre. În zona noastră sunt păduri, dar nu exagerat (…) Sunt vulpi, lupi, mistreţi, căpriori, dar urşi nu am auzit pe nimeni să spună vreodată că a văzut“, a declarat pentru gândul.info Ionel Costa, primarul comunei Margina, din Timiş.
Experţii susţin însă că aceştia totuşi există. Pentru depistarea lor au folosit camere cu vedere pe timp de noapte şi nu în ultimul rând a fost analizat materialul biologic găsit şi au fost urmărite urmele lăsate pe scoarţa copacilor.
Urşii, scoşi vinovaţi de întârzieri
Oficialii CNADNR consideră urşii vinovaţi de întârzierile la lucrări. „Eu am inventat urşii pe autostradă?”, a întrebat retoric şeful CNADNR, Narcis Neaga, atunci când a fost întrebat de hotnews.ro dacă îşi va da demisia pentru întârzieri în proiectele de autostradă. Se pune însă intrebarea: de ce aceşti urşi „vinovaţi” pentru realizarea unor lucrări atât de scumpe şi-au făcut apariţia în proiect de abia acum?
Cauza pare a fi documentaţia făcută de mântuială la nivelul CNADNR. Astfel, raportul „la studiul de evaluare a impactului asupra mediului”, dat publicităţii în 2009 şi ce a stat la baza licitaţiei organizate în 2012 nu şoptea o vorbă despre prezenţa carnivorelor mari în zonă. După ce însă mai multe ONG de mediu s-au adresat Comisiei Europene, studiul de mediu a fost refăcut. Au fost incluse soluţiile menţionate pentru protecţia carnivorelor iar acordul de mediu eliberat în decembrie 2013 condiţiona lucrările de construcţie de realizarea ecoductelor.
A apărut însă o mare problemă. Licitaţiile de realizare a loturilor de autostradă avuseseră deja loc, iar ofertele constructorului de pe lotul 2, cel cu urşi, nu includea şi tunelurile. Constructorul italian Impregilo a oferit în propunerea sa financiară un preţ de 120 de milioane de euro pentru lotul 2, adică cam cât ar costa doar cele trei ecoducte.
Doi ani de dispute CNADNR-Impregilo pe tema tunelurilor de autostradă
În loc să urgenteze adaptarea proiectului la noile cerinţe de mediu, să realizeze proiectul cu forţe proprii şi să îl scoată rapid la licitaţie, a început o dispută de doi ani între CNADNR şi Impregilo pe seama proiectării celor trei tunele.
„Constructorul a lucrat foarte bine, dar a întârziat proiectul tehnic pentru tunele (…) Trebuia să vină cu el în 2014. Întâi a venit cu proiectul la companie, în loc să se ducă la inginer (…) I-am respins proiectul care nu a fost un proiect bun că nu respecta cerinţele de mediu. Am dat înapoi, nu au ţinut cont de observaţii, iar l-am dat înapoi (…) În final, săptămâna aceasta proiectul va fi aprobat (…) Apoi în 20-25 de zile trebuie să facă desenele de execuție și sperăm ca în decembrie să lansăm licitaţia”, a spus recent Neaga, într-un interviu acordat hotnews.ro.
Mai mult, dacă cerinţele de mediu ar fi fost formulate şi respectate în studiul iniţial din 2009, s-ar fi putut alege un alt traseu care ar fi scutit compania de necesitatea realizării tunelurilor. Consecinţele realizării lucrărilor de protecţie ecologică de abia anul viitor sunt pierderea unor importante sume din perioada de programare 2007-2013, micşorarea sumelor disponbile pe noi proiecte în exerciţiul financiar 2014-2020 şi deschiderea cu întârziere a autostrăzii.
