Pentru multe companii, taxa pe stâlp reprezintă o povară mare, dar aceasta va aduce în 2014 la bugetul de stat aproximativ 80% din suma necesară micşorării CAS cu 5 procente.
O zi după termenul până la care firmele au trebuit să depună declaraţiile de plată pentru taxa pe construcţii speciale, respectiv 26 mai, Ministerul Finanţelor se declară surprins de diferenţa mare dintre estimările cuprinse în bugetul de stat şi sumele ce pot intra la buget, rezultate din declaraţiile depuse.
Mai precis: potrivit bugetului pe 2014, urmau să se încaseze 488 milioane lei pe întregul an, în timp ce suma declaraţiilor depuse a depăşit un miliard de lei, în condiţiile în care priveşte doar primul semestru al anului. Oficialii Finanţelor aruncă vina pe FMI, spunând că la momentul conceperii bugetului ei ştiau că se vor încasa mai mulţi bani, însă aşa s-a convenit cu FMI.
„Ieri aveam un miliard de lei din taxă, dar suma e în curs de actualizare. Astăzi sigur suma este mai mare. Este dublu faţă de sumele din buget. Avem o cifră în buget şi o altă sumă în estimări”, a afirmat ieri Dan Manolescu, secretar de stat.
El a adăugat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale, însă estimările de încasări erau mai mari.
„Acel miliard de lei este suma declarată până acum, dar să vedem efectiv cât se plăteşte, pentru că mai avem de încasat o tranşă în septembrie”, a mai spus Manolescu.
Guvernul, singurul care a ratat estimările
Surprins este doar Ministerul Finanţelor, căci mai toţi economiştii şi politicienii Opoziţiei au subliniat că sumele colectate din taxa de stâlp cuprinse în buget au fost subestimate. În luna decembrie 2013, Consiliul Fiscal estima la peste 1,5 miliarde lei suma ce urma să fie colectată. Aproape de realitate a fost şi preşedintele Traian Băsescu. În luna decembrie acesta afirma că estimarea taxei la suma de 480 milioane lei reprezintă “o mare minciună”. „În plus, vreau să atenționez că bugetul mai cuprinde o minciună: taxa pe construcții este evaluată ca venit la circa 480 de milioane, ceea ce este o mare minciună. Așa cum e scrisă ordonanța care introduce această taxă pe stâlp, cum a fost denumită în presă, poate produce orice sumă între 500 de milioane și 15 miliarde. Dar eu cred că o aplicare rezonabilă a acestei noi taxe aduce circa două miliarde de lei în buget. Deci aici este o altă rezervă pe care Guvernul Ponta o ascunde”, spunea la începutul lunii decembrie Traian Băsescu.
Unde a fost eroarea?
Gheorghe Ialomiţianu, membru al Comisiei de Buget a Camerei Deputaţilor şi fost ministru de Finanţe, explică eroarea. Guvernul a luat în calcul valoarea construcţiilor speciale cuprinsă în contabilitatea firmelor, la care a aplicat mecanic un impozit de 1,5%. Însă scriptele contabile nu cuprindeau toate construcţiile speciale. Ialomiţianu dă exemplul unei firme care nu avea cuprinsă în contabilitate o curte betonată. Ulterior, firmelor li s-a făcut teamă şi au declarat inclusiv construcţiile speciale neincluse în contabilitate.
Banii merg la reducerea CAS?
Surplusul de venituri este o veste bună pentru Guvern, dar şi un element forte în discuţiile cu FMI pe tema micşorării CAS la firme cu 5%, măsură promisă pentru data de 1 iulie. Potrivit lui Manolescu, la o diminuare cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale, impactul ar fi de 2,5 miliarde lei pentru acest an, dacă măsura s-ar aplica de la 1 iulie. Taxa aduce deci 80% din necesarul de bani. Subiectul reducerii CAS se găseşte pe agenda discuţiilor care vor avea loc cu reprezentanţii FMI săptămâna viitoare. Surplusul de venituri ar fi o veste bună, dacă nu ar fi una suficient de proastă pentru multe firme. Potrivit lui Adrian Borotea, membru în conducerea CEZ România, firma va plăti statului 70-80 de milioane de lei, România având “prea multe taxe și impozite care și cresc prea des”. O sumă similară va plăti şi Centrala Nuclearelectrică Cernavodă chiar dacă depăşeşte profiturile anuale obţinute. Edilii Oradei au avertizat săptămâna trecută că, în modul în care taxa este gândită, parcul industrial din localitate riscă închiderea.
