Statul vrea să scutească de de mai multe taxe şi tarife compania care va administra viitoarea hidrocentrală Tarniţa-Lăpuşeşti. În plus, proiectul de peste 1 miliard de euro va fi declarat de interes strategic naţional.
Potrivit Mediafax, compania care va opera unitatea de producţie şi stocare a electricităţii de la Tarniţa, judeţul Cluj, nu va plăti taxa de cogenerare, achiziţia de certificate verzi, tariful pentru transportul energiei, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, tarifului pentru serviciul de sistem, potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Departamentul pentru Energie.
De asemenea, compania va fi exceptată de la plata apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, taxă percepută de Apele Române. Spre exemplu, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie în hidrocentrale din România, plăteşte anual 80 milioane de euro pentru apa utilizată în procesul de producţie.
Totodată, în vederea construcţiei hidrocentralei, scoaterea, definitivă ori temporară, a terenurilor din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, va fi exceptată de la plata taxelor.
"În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică", se spune în nota de fundamentare.
Proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti se va întinde pe o suprafaţă de 205 hectare, astfel că societatea care va construi centrala va fi scutită de plata a 20,5 milioane euro ca taxă pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi din fondul forestier, mai scrie Mediafax.
Nota de fundamentare a proiectului de act normativ precizează că România este singura ţară din Uniunea Europeană care, deşi dispune de condiţii naturale "deosebit de favorabile" pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj, nu deţine o astfel de centrală.
În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW. Comparativ, România deţine unităţi de producţie a energiei de circa 20.000 MW.
Alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, potrivit notei de fundamentare.
Compania de proiect, Hidro Tarniţa, anunţa, în urmă cu o săptămână, că sunt mai mulţi investitori interesaţi de acest proiect evaluat la peste 1 miliard de euro. Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni.
Hidrocentrala ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald.
Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.
