Peste trei sferturi dintre români (77%) consideră că, în situaţia în care ar exista o lege care obligă banca să preia casa, atunci de această prevedere ar trebui să beneficieze numai cei care nu pot plăti, nu și cei care pot plăti dar nu mai vor, se arată în sondajul "Opinia românilor despre Legea dării în plată”, preluat de Asociaţia Română a Băncilor.
Aproximativ 94% dintre români optează pentru negocierea unei soluţii în bună înţelegere cu banca şi păstrarea locuinţei, în situaţia în care au dificultăţi financiare la plata creditului, în timp ce doar 6% dintre români doresc o lege care să prevadă desfiinţarea unui contract semnat cu banca şi renunţarea la casă (Legea privind darea în plată), se arată în sondaj.
Doar pentru cei aflați în dificultate
"Majoritatea respondenţilor s-a pronunţat împotrivă ca beneficiarii legii să fie cei care şi-au cumpărat mai multe case/terenuri şi au dificultăţi, fiind indicaţi ca beneficiari ai legii numai cei care au o singură casă (81%). De altfel, 89% dintre români consideră că este bine să existe o lege care să ajute persoanele fizice care au luat un credit şi se află în dificultate financiară", se menţionează într-un comunicat al ARB.
Comunitatea bancară din România reiterează că se impune devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.
"Avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de Legea privind darea în plată este că, după insolvenţă, debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/terenului", se precizează în comunicat.
Studiul "Opinia românilor despre Legea dării în plată' s-a realizat la nivel naţional pe un eşantion de 1.016 de respondenţi, acesta fiind reprezentativ pentru întreaga populaţie adultă a României. Persoanele intervievate au fost selecţionate în 433 de localităţi urbane şi rurale distribuite aleatoriu pe întreaga suprafaţă a ţării. Sondajul a fost realizat pentru Asociaţia Româna a Băncilor în perioada 28 martie – 1 aprilie 2016, iar marja de eroare este +/- 3%.
Bancherii spun că legea nu se poate aplica retroactiv
Băncile comerciale nu sunt de acord cu Legea privind darea în plată nici în cea mai recentă variantă discutată de reprezentanţii partidelor parlamentare, respectiv cu aplicarea unui plafon de 250.000 de euro şi excluderea programului Prima Casă, atât timp cât se aplică şi contractelor în derulare. "Este destul de clar că nu putem accepta ceva ce este retroactiv. Dacă este pentru viitor, e altceva, dar nu se poate aplica niciodată retroactiv. Va afecta dreptul constituţional al băncilor la proprietate. Retroactivitatea nu este în concordanţă cu Directiva europeană (…) Dacă ne uităm la viitor, cred ca este o idee stupidă, dar dacă asta se doreşte, acesta va fi viitorul", a explicat miercuri Steven van Groningen, membru al conducerii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi preşedinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România.
El a revenit asupra necesităţii unui studiu de impact, având în vedere că este vorba de o lege care va avea un puternic impact economic. În plus, van Groningen susţine că scopul acestei legi ar fi rezolvarea unor cazuri curente, însă efectele ei sunt pentru viitor.
La rândul său, Mihai Bogza, membru în conducerea FIC şi preşedinte al Bancpost, a subliniat că această lege va avea impact asupra costurilor de finanţare ale statului în viitor. "Prin caracterul retroactiv, statul intervine în contractul dintre două părţi şi schimbă regulile în timpul jocului, deci se poate întâmpla oricui. Dacă aş fi în locul statului, mi-aş face griji pentru ce urmează, pentru că (legea – n.r.) va avea un impact asupra costurilor de finanţare ulterioare", a subliniat Bogza.
Potrivit acestuia, în cazul în care statul vrea să facă protecţia socială, ar trebui să o facă din bani publici, nu din banii băncilor. "Nu faci protecţie socială cu banii altora. Nu iei bani de la bănci să îi dai persoanelor fizice, chiar dacă sistemul bancar ar fi foarte profitabil, ceea ce nu a fost cazul în ultimii ani", a adăugat Bogza.
Van Groningen a mai spus că va participa joi la dezbaterile pe marginea Legii care vor avea loc în Comisia Juridică din Camera Deputaţilor.
Alternativa la darea în plată
Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a Directivei Europene privind creditele ipotecare, adoptată în data de 4 februarie 2014, care are drept obiectiv îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor pe teritoriul UE prin introducerea unor practici de creditare responsabile, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, transmite Agerpres. “Acesta este un pas important spre îmbunătăţirea informaţiei consumatorilor şi încurajarea unor practici de creditare responsabile“, a declarat comisarul european pentru Servicii Financiare, Jonathan Hill. Potrivit Executivului comunitar, consumatorii vor beneficia de informaţii mai clare şi mai inteligibile odată cu introducerea unor formulare standardizate la nivel european, care vor permite debitorilor să înţeleagă mai bine riscurile asociate cu acordul lor de credit ipotecar, precum şi să compare diferite oferte în căutarea celui mai bun produs care să răspundă nevoilor lor la cel mai bun preţ.
Cei mai vulnerabili consumatori vor fi protejaţi de supraîndatorare prin standarde la nivel european pentru evaluarea credibilităţii aplicanţilor. De asemenea, Directiva introduce principii pentru autorizarea şi înregistrarea intermediarilor de credite. Acei intermediari de credite care respectă un nou cod de conduită vor dobândi acces la un număr crescut de consumatori potenţiali de pe piaţa unică. Acesta, la rândul său, va oferi creditorilor noi oportunităţi de afaceri şi va fi un nou pas spre crearea unei pieţe unice europene de credite ipotecare. Directiva 2014/17/EC nu se aplică contractelor încheiate înainte de 21 martie 2016.
Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe au precizat că Legea privind darea în plată a imobilului nu reprezintă o transpunere a reglementărilor europene privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale. Programul “Prima Casă“, principalul motor al creditării ipotecare pentru persoane fizice de la criza financiară, va fi, probabil, terminat, avertizează agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings. Această lege trebuie, nu doar declarativ, ci şi faptic, să vizeze într-adevăr cazurile sociale, acele situaţii în care creditorii au luat un credit de la bancă ca să îşi cumpere o casă, un apartament în care locuiesc, şi, atunci când au probleme de rambursare, să nu fie în situaţia de a scoate familia în stradă.
Efecte asupra prețurilor imobilelor
Legea privind darea în plată va genera o scădere a preţurilor din piaţa imobiliară, cel puţin pe termen scurt, de 10%, într-o estimare conservatoare, ceea ce va duce la scăderea avuţiei populaţiei cu 2.000 de euro pe gospodărie, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea.
"În ceea ce priveşte avuţia netă, aceste calcule sunt prezentate de Banca Naţională a României în rapoartele privind stabilitatea financiară. Avuţia se compune din active financiare şi active nefinanciare, iar principalul activ nefinanciar este o proprietate imobiliară sau mai multe. Această lege, dacă se aplică, evident va avea impact asupra pieţei imobiliare. Cel puţin pe termen scurt, va avea loc o scădere a preţurilor. Noi am estimat-o, în mod conservator, la 10%. Chiar şi la o astfel de scădere, conservatoare, avuţia netă a populaţiei scade cu 6,3%, respectiv cu aproape 60 de miliarde de lei. Asta înseamnă, la o gospodărie medie formată din 2,9 persoane în România, aproape 2.000 de euro pe gospodărie scăderea avuţiei nete, atât a celor care au luat credit, cât şi a celor care nu au luat, dar şi a celor care vor să ia un credit, dar valoarea garanţiei pe care o pot aduce ei tocmai a scăzut cu 2.000 de euro", a explicat Liviu Voinea, la prezentarea Raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene.
Consecinţele Legii dării în plată pot pune risc sistemic asupra sectorului financiar, a debitorilor şi deponenţilor, susține acesta, și vor genera necesitatea unui avans mai mare, dobânzi mai mari, un număr mai mare de ani necesari pentru a economisi bani pentru plata avansului, posibile pierderi din partea deponenţilor, erodarea incluziunii financiare în sensul în care accesul la creditare se reduce pentru cei cu venituri mici, dar şi impact asupra avuţiei naţionale. În plus, în opinia oficialului BNR, legea va avea consecinţe negative pentru sistemul bancar, pentru Guvern şi pentru întreaga economie, din cauza scăderii consumului. Liviu Voinea a prezentat şi poziţia Comisiei Europene pe această temă, cuprinsă în Raportul de ţară pentru România. "Iată ce scrie în raport: această propunere de lege privind darea în plată nu transpune Directiva 17/2014, pentru că acolo darea în plată are caracter voluntar, nu obligatoriu, ridică întrebări cu privire la aplicarea retroactivă, cu privire la aplicarea nediferenţiată, cu privire la disciplina de plată şi sentimentul investitorilor cu privire la activitatea de creditare pe viitor, spune că generează risc sistemic şi afectează stabilitatea financiară. Aceasta este poziţia CE. Comunicarea de ieri (marţi – n. r.) către Parlamentul European, Consiliu, BCE şi Eurogrup, spune la capitolul pentru România că sectorul bancar este bine capitalizat şi lichid, dar anumite iniţiative legislative care se discută în prezent pun un risc privind stabilitatea sa", a mai afirmat Liviu Voinea.
"Prin caracterul retroactiv al Legii dării în plată, statul intervine în contractul dintre două părţi şi schimbă regulile în timpul jocului, deci se poate întâmpla oricui". Mihai Bogza, preşedinte al Bancpost.
"Este destul de clar că nu putem accepta ceva ce este retroactiv. Va afecta dreptul constituţional al băncilor la proprietate. Retroactivitatea nu este în concordanţă cu Directiva europeană. Dacă ne uităm la viitor, cred ca este o idee stupidă, dar dacă asta se doreşte, acesta va fi viitorul". Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România
Cifra
81% dintre români s-au pronunţat împotrivă ca beneficiarii legii să fie cei care şi-au cumpărat mai multe case şi, acum, au dificultăţi
