Curtea de Conturi a înaintat 675 de solicitări de declanşare a procedurii de urmărire penală, în perioada 2005-2015, pentru prejudicii totale de 2,1 miliarde de euro, a declarat președintele acestei instituții, Nicolae Văcăroiu. “Pe acestea le-am împărţit în mai multe categorii. Cazurile în care prejudiciile produse bugetului de stat sau unităţilor administrativ-teritoriale depăşesc 500.000 euro, cele sub 500.000 euro şi cazuri soluţionate. Toate acestea, 675 la un loc, însumează un prejudiciu total de 2,1 miliarde de euro. Ele sunt, o parte, vreo 200, soluţionate, cele mai mici, cu impact mai mic, iar altele sunt în curs. Generic, în câteva cazuri, pot să spun că avem situaţii în care prejudiciul produs pe un caz depăşeşte 500 de milioane euro. Este vorba într-un caz de vânzare de proprietăţi din domeniul public sau privat la preţuri mult inferioare sau situaţii în care s-au produs modificări prin norme în legislaţie fără ca normele să fie publicate în Monitorul Oficial, deci ele sunt nule de fapt şi de drept, producând însă prejudicii de dimensiunea aceasta. Cazuistica diferă, este foarte diversă, şi putem vorbi două săptămâni despre acest lucru”, a subliniat Nicolae Văcăroiu, într-un interviu pentru Europa FM.
Acesta a menţionat că instituţia pe care o conduce verifică numai instituţiile publice, “vreo 15.300 de entităţi care sunt ordonatori principali, secundari, terţiari, care trăiesc pe seama bugetului public”, dar şi toate societăţile, companiile naţionale, locale, în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni. De asemenea, sunt controlate, separat, peste două milioane de persoane fizice şi juridice care „într-o formă sau alta intră în contact cu banul public”, fie primesc subvenţii de la bugetul public, fie concesionează imobile din domeniul public sau privat al stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale, conform Agerpres.
Preşedintele Curţii de Conturi a explicat că toate constatările de abateri de la lege sunt înscrise în rapoarte, procese-verbale, şi sunt date decizii cu termen, pentru recuperarea sumelor la bugetul local, la bugetul public sau la cel de asigurări sociale etc. Anul trecut, pentru 2014, au fost trimise pentru cercetare penală 127 de dosare. „În contextul în care nu aduc banii înapoi se consideră infracţiune şi, conform legii, se înaintează pentru a fi judecaţi şi condamnaţi sau să plătească pentru paguba creată. Separat, din rapoartele noastre, în cazul în care constatăm că sunt elemente de natură infracţională, se întocmeşte şi se precizează în procesul verbal şi în raport – se analizează în Centrală, în conducere, în board, care înseamnă cei 18 consilieri de conturi, toţi sunt demnitari, se discută fiecare caz – şi se înaintează către Ministerul Public pentru declanşarea procedurii de urmărire penală. În 2015, pentru 2014, sunt 127 de dosare care le-am trimis pentru cercetare penală. Ele sunt în desfăşurare fie la Parchetele de pe lângă tribunale, de pe lângă Curtea de Apel, DNA, DIICOT, Parchete de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Separat, tot în 2015, pentru 2014, mai avem încă 75 de sesizări, care acum sunt în discuţia plenului Curţii de Conturi şi care în perioada următoare, de la caz la caz, vor fi sau nu înaintate Parchetului General pentru urmărire penală”, a precizat preşedintele Curţii de Conturi, în interviul de la Europa FM.
Acțiuni intenționate
Potrivit sursei citate, există situaţii în care prejudiciile sunt cauzate de necunoaştere, însă majoritatea sunt acţiuni intenţionate. „Putem vorbi şi de necunoaştere. În cazul acesta intervenim cu multiplu control pentru a se face corecţiile necesare, avem de-a face şi cu aşa-zisa neglijenţă în serviciu, dar în foarte multe situaţii este vorba despre acţiuni intenţionate. Sunt foarte multe constatări, din păcate, la nivelul unor ordonatori principali locali. Mă refer la primării de oraşe, municipii, consilii judeţene, unde facem verificarea cea mai simplă: verificare casieriei. De exemplu, impozitele şi taxele locale încasate se confruntă cu ce au depus la Trezoreria statului şi, din păcate, avem foarte multe cazuri acum, în secolul acesta, în care avem de-a face cu furturi din casierie, respectiv, se taie chitanţe, se iau banii de la oameni, dar nu mai ajung în trezorerie, se iau banii şi se bagă în buzunar. La nivelul unei primării, 100.000-200.000 înseamnă bani serioşi. Am constatat în destul de multe primării. Se depune o parte din bani, dar restul se regăseşte pe chitanţe, însă nu se mai regăseşte pe evidenţa contabilă şi, respectiv, în Trezorerie, unde au contul”, a precizat Nicolaie Văcăroiu.
Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi, aferent exerciţiului financiar pe 2014, instituţia a constatat, în urma acţiunilor de audit derulate anul trecut la instituţiile publice, o serie de abateri care au generat prejudicii de 1,761 miliarde lei (395,76 milioane euro). Cele mai mari prejudicii au fost constatate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (40% din total).
