90% din piaţa financiară românească e concentrată pe bănci

de Florin Budescu , 09 martie 2016 - stire actualizata la ora 22:04, 09 martie 2016
90% din piaţa financiară românească e concentrată pe bănci

Peste 500.000 de angajaţi din sectorul bancar şi-au pierdut locurile de muncă la nivel mondial, după puseul de criză din anul 2008. Bonusurile de pe Wall Street au scăzut numai în anul 2015 cu 9%. Întrebarea e: cum poate fi industria financiară motor de creştere economică, dacă nu se ştie cum ar trebui să arate o bancă peste cinci ani.

Bill Gross, de la Janus Capital, consideră improbabil că banca va fi motor de creştere economică, pentru că aceasta, în loc să genereze creştere economică transferată în economie, prin dobânzile negative şi creşterea activelor băncilor centrale, prin achiziţii de active, creează efecte negative, în timp ce randamentele negative pun în pericol marjele de profit.

Florin Câţu, analist de pieţe financiare, a explicat pentru România liberă că în România băncile reprezintă cam 35% din PIB, iar intermedierile financiare şi asigurările contribuie la PIB cu doar 4%. „90% din piaţa financiară e concentrată pe bănci. În SUA, ele sunt doar 33% din piaţă. Alte 33% înseamnă Bursa, restul sunt IFN (instituţii financiare nebancare - n.r.) şi fondurile de investiţii. O structurare echilibrată a pieţelor financiare ar permite concurenţa. Din păcate, în România aceasta nu există”, a detaliat, la rândul său, analistul economic Sorin Dinu.

Băncile trebuie să-şi redefinească modelul de business. Digitalizarea mută modul de a face debit online de la agenţia stradală la bancomatele inteligente, tranzacţiile şi serviciile online, explică acesta. Instituțiile bancare tind să devină mai degrabă un fel de centru de software. Clienţii fac cereri online, back-office-ul le analizează şi decide.

Totuşi, o problemă ar fi digitalizarea creditării: încă e necesar un dosar fizic de credit, pentru analizarea clientului. Dar există o mulţime de factori exogeni ce lovesc în bănci. „Foarte multe lucruri pe care le făceau băncile, ca sistemul internaţional de plăţi, pot fi făcute acum de către alte companii”, a explicat Florin Câţu.

O problemă a băncilor, a insistat și Sorin Dinu, a apărut mai mult după criza din 2008: apetitul băncilor de a prelua riscuri, de a vinde produse financiare, multe de o calitate îndoielnică, fără a ţine cont de costurile asociate riscurilor. „Aceasta e în legătură cu modalitatea în care băncile centrale sau statele au asigurat back-up-ul băncilor prea mari ca să cadă, cu risc sistemic, când au ajuns în faliment. Le-au asigurat preluarea riscurilor, fără să le impună costurile corespunzătoare”, a precizat analistul economic.

Cum s-a făcut evaluarea de risc?

E o piaţă ruptă în două, asimetrică: băncile intră puternic pe piaţă, iar dacă greşesc au planul de salvare asigurat, indiferent de condiţii. Sorin Dinu se întreabă cum au făcut acestea, inclusiv la noi, evaluarea de risc? E fezabilă afacerea? Care e cea mai bună structură de capital? „În perioada de boom a creditării, băncile au preferat să dea credite. Angajaţii s-au gândit la diverse scheme de bonus primit la creditele aduse, dar mai puţin la partea de risc pe pierderile viitoare”, a declarat analistul pentru România liberă.

Sorin Dinu descrie contextul: a apărut Acordul Basel III, menit să pregătească băncile să absoarbă pierderile, care de fapt schimbă modelul de afaceri al acestora. Băncile sunt obligate să-şi majoreze capitalul propriu. La orizontul anului 2018, ar însemna un necesar global de capital de peste 800 de miliarde de dolari. „În momentul acesta, băncile sunt într-un fel de foarfecă: pe de o parte, au nevoie de profitabilitate, pe un portofoliu de credite cu riscuri reduse, pe de altă parte, economia nu funcţionează, cel puţin în România. Nu generează proiecte bancabile economic”, afirmă acesta.

Cel puţin, dar nu numai în România. Claudio Borio, şeful Departamentului monetar şi economic al Băncii Reglementelor Internaţionale, e citat de Bloom­berg, via HotNews, explicând că acest calm fragil „de pe pieţele financiare mondiale ar putea fi liniştea dinaintea unei furtuni care mocneşte de mult timp, în condiţiile în care investitorii se tem că băncile centrale au rămas fără muniţie în faţa unei creşteri economice dezamăgitoare şi a unei inflaţii care refuză să decoleze”.

Mai mult, de curând, într-un editorial al său din Ziarul Financiar, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, vorbea despre Directiva Europeană 2014/17/UE, a cărui comandament sună simplu: „Umanizaţi piaţa creditelor!”. Chiar dacă Adrian Vasilescu scria în contextul cazului Legii dării în plată, nu este vorba numai despre aceasta.

Directiva nu se referă numai la creditul ipoetcar pentru cumpărarea unei case, i-a explicat consilierul lui Liviu Moldovan, analist financiar şi realizator TV, într-un podcast pentru XTB România. „Sensul este umanizarea pieţei creditelor. Acei foarte mulţi oameni care au luat împrumuturi de la bănci, din cauza crizei, îşi plătesc tot mai greu datoriile. Toate acestea reprezintă un pericol puternic de risc social”, a declarat oficialul BNR.   

Comentarii

  • un roman mai prost

    14 martie 2016 22:55

    Fratiile bancherilor, astia au scos valuta din Romania sutele miliarde de euro, ale Caracatitei de stat transferate, in paradisurile fiscale, ofshoruri.

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.