12 C
București
joi, 25 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăA treia rectificare bugetară. Cum a împărțit Ponta banii

A treia rectificare bugetară. Cum a împărțit Ponta banii

A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%, informează Mediafax.

Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent.

Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

"Luând în considerare situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014, se constată posibilitatea ca în acest an să se efectueze, parțial sau integral, în funcție de creditele bugetare disponibile în bugetele ordonatorilor de credite, plata tranşei aferentă anului 2015 reprezentând titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Plata titlurilor executorii se va face în ordine cronologică, achitându-se cu prioritate sumele aferente anului 2014 şi ulterior sumele aferente anului 2015, în cuantumurile prevăzute de lege, după asigurarea integrală a fondurilor necesare pentru finanţarea cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite de lege, precum şi contribuţiile aferente acestora din învăţământul special, centrele de resurse şi asistenţă educaţională şi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat", se arată în document.

Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.

Ministerul Justiţiei va primi 414,5 milioane lei (în principal pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială), Ministerul Public – 208,2 milioane lei (din care 205,8 milioane lei prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi 2,4 milioane lei pentru lucrări de investiţii la sediile parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti), Ministerul Agriculturii – 174,1 milioane lei (în principal reprezentând hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului, precum şi pentru finanţarea contravalorii sentinţelor definitive şi irevocabile ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare), Ministerul Transporturilor – 168,5 milioane lei (în principal pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, pentru decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită de care au beneficiat unele categorii sociale şi pentru contravaloarea serviciilor de navigaţie aeriană de rută restante), Ministerul Educaţiei – 140,6 milioane lei (pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale, din care 111,0 milioane lei aferente personalului din unităţile de învaţământ universitar), Ministerul Apărării Naţionale – 73 milioane lei (reprezentând suplimentarea cu 100 milioane lei pentru achiziţii de materiale, active fixe, servicii, lucrări pentru efectuarea de reparaţii curente şi reparaţii capitale la tehnica de luptă şi echipamente militare, în scopul creşterii capacităţii operaţionale a Armatei Române şi reducerea cu 27 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a economiilor înregistrate), Ministerul Afacerilor Interne -35,4 milioane lei (în principal pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială), Ministerul Culturii – 9 milioane lei (pentru plata titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, pentru finanţarea restaurării monumentelor istorice precum şi pentru Palatul Culturii din Iaşi), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 457 milioane lei (pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina instituţiei prin titluri executorii).

Şi Serviciul Român de Informaţii (14,1 milioane lei) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (2,7 milioane lei) vor beneficia de alocări suplimentare.

Majorarea veniturilor din contribuţiile de asigurări sociale, determinată de plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale, are ca efect majorarea veniturilor din contribuţii a bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii va fi diminuat cu 847,4 milioane lei, reprezentând, în principal, transferuri de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar bugetul Ministerului Sănătăţii va fi redus cu 251,2 milioane lei, reprezentând transferuri de echilibrare către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Şi bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va fi diminuat cu 667,4 milioane lei, dar bugetele locale vor fi alimentate suplimentar cu sume defalcate din TVA în cuantum de 2 miliarde lei pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, finanţarea cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite de lege, precum şi contribuţiile aferente acestora din învăţământul preuniversitar de stat, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale acestora.

Alte 726,7 milioane lei vor fi alocate primăriilor pentru achitarea arieratelor.

Reduceri de bugete vor mai fi operate la Preşedinţie (1 milion lei), Senat (357.000 lei), Camera Deputaţilor (3,3 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (18,8 milioane lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională (2,2 milioane lei), Ministerul Economiei (36,2 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă (4,2 milioane lei).

Cele mai citite

Care sunt cele mai populare trenduri în amenajarea băilor din hoteluri?

Hotelurile sunt esențiale în turism deoarece sunt locuri în care clienții doresc să se simtă ca acasă în timpul șederii lor. De aceea, este...

Cine nu este eligibil pentru Start-up Nation

Ediția din anul 2024 a programului Start-up Nation aduce modificări semnificative față de edițiile anterioare, inclusiv în ceea ce privește potențialii beneficiari, anunță o...

De ce să alegi călătoria cu autobuzul sau autocarul de la Bucureşti la Chişinău?

Călătoria cu autobuzul sau autocarul de la București la Chișinău poate fi o opțiune excelentă pentru cei care caută o modalitate confortabilă și accesibilă...
Ultima oră
Pe aceeași temă