Asociaţia Băncilor din România (ARB) i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să atace la CCR legea dării în plată, susţinând că la baza acestui demers stau numeroase argumente în sensul că actul normativ aduce atingeri drepturilor constituţionale ale tuturor instituţiilor de credit membre ale ARB, transmite Mediafax.
“Prin prezentul Memoriu, comunitatea bancară vă adresează rugămintea, în virtutea prerogativelor pe care le aveţi în temeiul articolului 146, lit. a) teza întâi din Constituţie şi art. 15-18 din Legea 47/1992 să sesizaţi Curtea Constituţională. (…) Vă rugăm, domnule preşedinte, să solicitaţi CCR exercitarea controlului de constituţionalitate al legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite”, se arată într-un memoriu trimis şefului statului şi, spre informare, Camerei Deputaţilor.
Potrivit semnatarilor, la baza acestui demers stau numeroase argumente în sensul că legea în forma adoptată aduce atingeri drepturilor constituţionale ale tuturor instituţiilor de credit membre ale ARB.
“În viziunea comunităţii bancare legea este neconstituţională din multiple perspective care ţin atât de incompatibilitatea legii cu Constituţia – încălcări ale principiului neretroactivităţii, ale principiului previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, ale principiului libertăţii economice şi ale principiului garantării proprietăţii, dar şi de antinomiile legii cu dreptul comun civil şi dreptul comun de procedură. Criticile de neconstituţionalitate a legii au fost expuse atât în cererea de reexaminare formulată de preşedintele României, precum şi în punctele de vedere adresate Parlamentului de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii”, se mai arată în solicitarea ARB.
Legea dării în plată a fost adoptată în urmă cu o săptămână de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere. Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro. De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.
