BNR a anunțat reducerea dobânzii de politică monetară la 2,75% pe an. Prima măsură luată de bănci – scăderea dobânzilor la depozite, economisirea în acest tip de produs devenind neatractivă. Ce alte variante de economisire, cu risc scăzut, există în piață?
În mai puțin de 3 luni banca centrală a operat trei reduceri consecutive ale dobânzii, în condiţiile în care România a intrat de la mijlocul anului în recesiune tehnică, iar inflaţia s-a plasat la niveluri foarte joase. Guvernatorul BNR a recunoscut că băncile îi penalizează pe cei care vor să pună un ban deoparte. „Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, declara Mugur Isărescu. În aceste condiții se românii caută alte variante pentru a pune bani albi pentru zile negre.
Soluții de economisire
Radu Crăciun, economist-șef al BCR, vede în pensiile private cea mai bună alternativă la tradiționalele depozite bancare. Însă banii pot fi utilizați doar atunci când te pensionezi. “Produsele de economisire trebuie să aibă un grad scăzut de risc, însă produsele cu grad mic de risc au și randamente mici. O alternativă la depozitele bancare sunt fondurile de investiții, în active cu risc scăzut, care au un randament mai mare decât depozitele. Atenție însă la comisioanele de retragere!
O altă variantă – pensiile private care plasează banii în investiții cu risc scăzut. Însă de banii respectivi te poți bucura doar atunci când ieși la pensie. De altfel, acestea au avut și cele mai mari randamente, în medie de 10-12%”, afirmă Radu Crăciun.
Economistul Lucian Isar este de altă părere: “Soluția – depozitele pe termen lung, care să genereze dobânzi real pozitive. Restul produselor au o componentă de risc ce nu este explicată de o manieră transparentă”.
În schimb, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) vede investițiile în imobiliare ca o afacere profitabilă, cu condiția să dispui de banii și timpul necesar. “O altă opțiune ar putea fi finanțarea IMM-urilor, dacă Guvernul ar adopta un set de reglementări semănătoare celor din Franța. Suma investită ar putea fi scăzută din impozitul pe venit, iar în 4-5 ani, când afacerea crește și banii pot fi scoși, diferența dintre suma investită și cea obținută la retragere să nu fie impozitată. O astfel de măsură ar sprijini și dezvoltarea micilor afaceri”, explică Pârvan. De asemenea, statul ar putea trece de la împrumuturile externe la cele interne. “Populația ar fi interesată deoarece aceste câștiguri nu se impozitează cu 16%. În plus, banii obținuți din dobânzi s-ar cheltui în țară, fiind astfel stimulat consumul. Două state al cărui grad de îndatorare la intern îl depășește pe cel extern sunt SUA și Japonia, economiile acestora fiind expuse la riscuri mai mici. Guvernul de la București nu dorește acest lucru pentru a nu destabiliza băncile. Însă politicile nu se pot face doar pentru bănci”, spune secretarul general al AOAR.
