Sentinţele judecătoreşti care schimbă prevederile unui contract de credit care exprimă voinţa părţilor nu ajută la redresarea creditării, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, referindu-se la decizia recentă a unei instanţe de judecată de a transforma un credit din franci elveţieni în lei la cursul de schimb de la data acordării împrumutului.
„Eu cred că astfel de decizii nu sunt de natură să redreseze activitatea de creditare. Atunci când vezi ce ţi se poate întâmpla, nu te mai grăbeşti să reiei creditarea. La nivelul băncii noastre (CEC Bank – n.r.) nu avem astfel de probleme, dar asta nu înseamnă că nu suntem interesaţi de ce se întâmplă în general, iar în calitate de preşedinte al ARB transmit îngrijorarea sistemului”, a spus Gheţea.
Referitor atât la impactul unor astfel de decizii judecătoreşti, cât şi la iniţiativele legislative care ar da dreptul clienţilor băncilor să solicite schimbarea clauzelor contractuale, aflate în dezbaterea parlamentarilor în această perioadă, preşedintele ARB a spus că Banca Naţională a României se ocupă de analizarea impactului. “Probabil în câteva zile veţi vedea rezultatele studiilor BNR cu privire la efectele unor astfel de decizii, care determină băncile să preia nişte cheltuieli nejustificate”, a mai spus Radu Gheţea. El a precizat că sumele nu sunt neglijabile, iar impactul transformării condiţiilor de creditare în diversele forme – la cursul de la data acordării creditului, transformarea la solicitarea clientului dintr-o valută în alta decât leul sau transformarea în lei – efectul este “deosebit de puternic”. Referitor la acuzaţiile unor parlamentari potrivit cărora băncile fac presiuni asupra lor pentru a nu aproba aceste propuneri legislative, preşedintele ARB a spus că nu este vorba de presiuni, ci de exprimarea punctului de vedere şi a argumentelor pentru fiecare proiect în parte.
“ARB a transmis informaţiile pe care le deţine la Parlament. BNR va face publice datele sau nu, după cum consideră, eu nu-mi pot permite să dau publicităţii astfel de informaţii. Nu ştiu în ce măsură o asociaţie şi 40 de bănci pot să facă o presiune mai mare decât peste 500 de aleşi ai poporului, în condiţiile în care dânşii au ultimul cuvânt. Este o interpretare greşită. Noi nu facem presiuni, noi ne spunem punctul de vedere. Credeţi că foloseşte cuiva ca această ţară să rămână fără un sistem bancar viabil? Eu cred că nu”, a punctat Gheţea. În premieră în România, magistraţii Tribunalului Galaţi au dat câştig de cauză unei femei, director al unei sucursale bancare din Galaţi, care a cerut transformarea în lei a creditului luat în franci elveţieni de la o altă bancă, hotărârea instanţei stipulând ca acesteia să îi fie restituit şi comisionul de risc care i-a fost reţinut ilegal.
Problemă generalizată
Marile bănci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece încearcă să ajungă din urmă băncile din SUA, conform analiştilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice în valoare de peste 80 miliarde de dolari în perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale în 2009, vor avea nevoie în total de 130 miliarde de dolari pentru soluţionarea unor procese şi anchete, susţin analiştii de la Morgan Stanley, care estimează că băncile americane, care până acum au făcut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de încă 25 miliarde de dolari.
Grupurile britanice Barclays Plc şi Royal Bank of Scotland Group Plc se confruntă cu cea mai mare creştere a costurilor juridice în rândul creditorilor europeni. Barclays Plc va înregistra costuri juridice suplimentare de 11,9 miliarde de dolari până în 2016, iar Royal Bank of Scotland de 11,3 miliarde de dolari, consideră analiştii de la Morgan Stanley. Aceştia susţin că băncile ar putea ajunge anul acesta la înţelegeri cu autorităţile din întreaga lume în privinţa manipulării pieţelor valutare, iar amenzile ar putea afecta capacitatea industriei bancare de a plăti dividende în următorii ani.
Reversul medaliei
„Înaintea crizei, băncile au urmat în mod agresiv un model de afaceri orientat foarte mult pe profit. Acum plătesc pentru greşelile trecute cu înţelegeri şi amenzi“, a declarat recent Martin Hellmich, profesor de management al riscului la Frankfurt School of Finance & Management.
Ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a declarat duminică că nu este îngrijorat în legătură cu investigaţiile autorităţilor SUA referitoare la băncile din Franţa, după ce BNP Paribas a fost amendată cu aproape 9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancţiunilor economice aplicate de Statele Unite mai multor ţări, printre care Cuba, Sudan şi Iran, în perioada 2004-2012.
Conform surselor din SUA, alte două bănci franceze, Société Générale şi Credit Agricole, precum şi grupul german Deutsche Bank, sunt investigate pentru potenţiala încălcare a sancţiunilor economice impuse de SUA. A doua şi a treia bancă din Franţa, Société Générale şi Credit Agricole, au anunţat anul acesta că desfăşoară verificări interne şi colaborează cu autorităţile SUA în privinţa tranzacţiilor în dolari ce implică statele aflate sub embargou. Miercuri, Deutsche Bank a indicat că va coopera cu autorităţile SUA, care anchetează tranzacţiile sale în dolari desfăşurate în contul unor entităţi din ţări aflate sub sancţiuni economice americane.
Întrebat dacă este îngrijorat de situaţia băncilor franceze care sunt anchetate, Sapin a răspuns: „Nu. Cred că riscul este mai degrabă observat la alte mari bănci europene“. Suma de 8,97 miliarde de dolari aplicată BNP reprezintă una dintre cele mai mari amenzi din istorie aplicată în SUA, depăşind-o pe cea de
4 miliarde de dolari primită de British Petroleum. De asemenea, este mult mai mare decât amenda de 2,6 miliarde de dolari pe care a acceptat să o plătească grupul bancar elveţian Credit Suisse AG pentru că a favorizat evaziunea fiscală.
Americanii au dat 100 de miliarde pe avocaţi
Comparativ, primele şase bănci americane, în frunte cu JPMorgan Chase & Co şi Bank of America Corp, au alocat peste 100 de miliarde de dolari pentru PLATA onorariilor avocaţilor, pentru înţelegeri şi plăţi de penalităţi pentru produse ipotecare şi proceduri de executare incorecte, o sumă mai mare decât cea alocată pentru plata dividendelor.
Un exemplu în acest sens este JPMorgan, care, în cursul acestei săptămâni, a ajuns la o înţelegere în valoare de 13 miliarde de dolari pentru practici incorecte pe piaţa creditelor ipotecare. În cazul băncilor europene, Lloyds, cel mai mare creditor ipotecar din Marea Britanie, şi Deutsche Bank, cea mai mare bancă de investiţii din Europa, au suportat împreună aproximativ 31% din costurile legale totale. În plus, nota de plată pentru servicii juridice a crescut în ritm accelerat, cele 18 bănci europene cheltuind anul trecut 7,7 miliarde de dolari pentru soluţionarea amiabilă a unor anchete, dublu faţă de suma cheltuită în 2011.
Organismele de reglementare şi procurorii investighează peste zece bănci, inclusiv Deutsche Bank, bănuite că
s-au înţeles pentru a manipula rata dobânzii interbancare, Libor, un indicator folosit la nivel mondial pentru produse financiare în valoare de 300.000 de miliarde dolari.
Scandaluri cât casa
Anchetele vizând manipularea Libor ar putea costa băncile de investiţii din întreaga lume 46 de miliarde dolari, în timp ce investigaţiile asupra manipulării valutelor ar putea declanşa alte costuri în valoare de 26 de miliarde de dolari, estimează analistul KBW, Andrew Stimpson. La aceste sume se vor adăuga alte 24 de miliarde dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor privind practici incorecte pe piaţa creditelor ipotecare în SUA.
”Libor a fost doar începutul. Acum vorbim despre manipularea cursului de schimb”, a declarat, luna trecută, Elke König, preşedintele Organismului de reglementare bancară din Germania, Bafin. Acest organism investighează în prezent modul în care băncile germane stabilesc nivelul dobânzilor şi, de asemenea, cooperarea cu alte organisme de reglementare într-o serie de anchete care vizează piaţa valutară mondială.
Atitudinea celor 18 mari bănci europene diferă între ele atunci când este vorba de transparenţa pe care o oferă investitorilor. În timp ce Barclays şi Lloyds nu dezvăluie sumele puse deoparte pentru soluţionarea litigiilor, Deutsche Bank şi Société Générale oferă trimestrial informaţii cu privire la provizioane, iar BNP Paribas SA şi ING Groep NV fac acest lucru o dată pe an.
Clauze abuzive în România
Criza financiară a scos la suprafaţă mai multe probleme pe care băncile le aveau în contractele de credit oferite clienţilor. Păstrând proporţiile, cheltuielile juridice suportate de marile grupuri europene, pot avea valoare de avertisment pentru băncile din România, care, la rândul lor, se confruntă cu o serie de decizii judecătoreşti care arată că au utilizat clauze abuzive. Fenomenul este unul de amploare, din România fiind implicate aproape toate instituţiile de credit locale. În prezent, o singură BANCĂ din cele acţionate în instanţă de ANPC a renunţat la procese şi a cerut consiliere”, spune preşedintele ANPC, Bogdan Nica.
„Mai simplu este să vă spun cu câte bănci nu mai suntem în proces. Este una singură. Una care a renunţat la acţiuni şi a solicitat consiliere în temeiul HG 700. Cu una. O BANCĂ la nivel de ţară. O singură bancă dintre cele care erau mult hulite, care este în reorganizare, nu o să-i dau numele, şi a cerut consiliere cu o echipă de profesionişti ca să-şi remedieze toate aspectele”, a răspuns Bogdan Nica, la o întrebare privind numărul de bănci cu care ANPC se judecă pe clauze abuzive.
Până acum, ANPC a câştigat de cinci ori mai multe procese decât a pierdut în disputele cu băncile. Funcţionarii instituţiei se pregătesc să depună actele pentru a acţiona în instanţă alte entităţi, care nu respectă drepturile consumatorilor.
Bogdan Nica spune că ANPC va încerca să convingă magistraţii că nu numai pentru persoanele pentru care s-a intervenit în justiţie trebuie făcută dreptatea, ci pentru toţi cei care au clauza în contract la profesionistul respectiv.
