Restrângerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza riscurilor pentru deponenţi şi acţionari în urma modificărilor aduse proiectului de Lege privind darea în plată, consideră preşedintele Băncii Comerciale Române, Sergiu Manea, comentând evoluţiile curente cu privire la această lege.
Sunt alarmat de modificările actuale aduse proiectului de lege, de această versiune şi mai radicalizată, care va genera fără doar şi poate o restrângere generală a pieţei creditului şi a intermedierii financiare într-un moment când România are nevoie fundamentală de a importa capital (şi nu mărfuri) pentru a putea finanţa nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv”, a afirmat Sergiu Manea, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, legislaţia punitivă şi lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar au devenit un indicator al lipsei de încredere din societate.
Personal, am privit retrimiterea în Parlament a Legii dării în plată drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentanţii mediului legislativ şi cei ai consumatorilor sa se aplece asupra unor modificări constructive care să ţină cont de constrângerile şi interesele tuturor părţilor, de principiile generale de drept, ale Constituţiei, ale instituţiei contractului', precizează Sergiu Manea.
Conform preşedintelui BCR, angajamentul sistemului bancar de a coopera şi colabora pentru a reglementa responsabil împrumuturile pentru consumatori rămâne solid, în condiţiile unui proces legislativ care încurajează încrederea investitorilor, creşterea economică, stabilitatea juridică ori accesul la finanţare pentru clienţii (în special tinere familii) care nu au ajuns să dispună de economii substanţiale pentru achiziţii de bunuri cu folosinţă îndelungată ori locuinţe.
„Sper ca în al doisprezecelea ceas să înţelegem oportunitatea oferită de preşedintele Klaus Iohannis pentru consultare şi colaborare. Piaţa nu poate funcţiona atunci când drepturi, legi şi instituţii fundamentale ale democraţiei şi economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă şi prudentă a instituţiei de credit în susţinerea deponenţilor săi. Schimbarea condiţiilor va atrage măsuri de protecţie şi nu de creştere sau prosperitate', spune Sergiu Manea.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, într-o conferinţă susţinută pe 7 ianuarie 2016, că se aşteaptă ca parlamentarii să îmbunătăţească Legea dării în plată şi să aibă în vedere atât recomandările preşedintelui Klaus Iohannis cât şi pe cele ale Băncii Centrale Europene.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie 2015, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Legislativului pentru reexaminare proiectul de lege.
Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. 'Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice', se menţionează în document.
Întoarsă în Parlament
Şeful statului a susţinut că darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime.
Actul normativ a fost iniţiat de deputatul Daniel Zamfir, care şi-a susţinut proiectul pe întregul parcurs parlamentar cu argumentul că peste 800.000 de debitori aflaţi în dificultate financiară vor putea să beneficieze de principiul dării în plată.
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a prezentat, recent, o statistică cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţie imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuinţe. Potrivit acestuia, dintre clienţii cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanţe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. "Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară", a mai spus Olteanu.
Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a transmis un aviz prin care susţine că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime. Instituţia precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.
