11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBăncile ar putea reporni motorul creditării

Băncile ar putea reporni motorul creditării

Instituțiile de credit din România au redus dobânzile pe finalul anului trecut. Ar fi condițiile ideale pentru repornirea creditării, dacă nu ar fi apărut modificările legislative. Bancherii se plâng că legea dării în plată reprezintă o mare problemă pentru ei.

Numărul persoanelor fizice, aflate în Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane la finalul anului precedent.

Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar comparativ cu noiembrie 2015 cu 1,07%. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei în euro, 2,13 miliarde lei în alte valute şi 50,2 milioane lei în dolari.

În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.

Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului se ridica la peste 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei – la colectare.

Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci se ridica la peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

 

Apetit crescut pentru creditare pe finalul lui 2015

 

Băncile au relaxat uşor condiţiile pentru acordarea creditelor pentru locuinţe în ultimul trimestru din 2015, pe fondul creşterii cererii, însă acestea anticipează, pentru prima dată în ultimul an, că vor înăspri standardele pentru aceste împrumuturi în perioada următoare, reiese din sondajul trimestrial realizat de Banca Naţională a României. „Standardele de creditare au înregistrat o relaxare moderată în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe şi au rămas relativ constante pentru creditele de consum, în T4/2015. Pentru prima dată în ultimele 4 trimestre, băncile anticipează că vor înăspri într-o anumită măsură standardele de creditare în cazul creditelor imobiliare în perioada următoare (T1/2016)“, arată sondajul.

Pe de altă parte, BNR notează faptul că solicitarea de credite imobiliare din partea populaţiei s-a majorat semnificativ, pentru al doilea trimestru consecutiv, băncile prognozând continuarea creşterii cererii în trimestrul acesta.

În privinţa preţurilor rezidenţiale, băncile constată o diminuare a acestora în ultimul trimestru din 2015 şi prognozează o evoluţie similară în primele trei luni din 2016.

„Spre comparaţie, băncile din zona euro au relaxat standardele de creditare aferente creditării imobiliare, în timp ce condiţiile aplicabile creditelor de consum au fost înăsprite uşor pentru prima oară din T4/2013. Pe termen scurt (T1/2016), băncile din

zona euro prognozează relaxarea standardelor de creditare indiferent de tipul creditului“, se mai arată în studiul citat.

Potrivit BNR, factorii care au contribuit la relaxarea standardelor de creditare pentru împrumuturile ipotecare, în ultimul trimestru al anului trecut, sunt concurenţa din sectorul bancar, aşteptările privind situaţia economică generală, precum şi deciziile de politică monetară sau prudenţială ale BNR.

În ceea ce priveşte creditul de consum, băncile au menţinut neschimbaţi termenii creditării, cu excepţia plafonului maxim pentru valoarea creditului, care a fost relaxat moderat. Cererea de astfel de credite s-a restrâns la finalul anului 2015, iar instituţiile de credit anticipează pentru perioada următoare continuarea acestei tendinţe.

Firmele, însă, au fost mult mai active pe finalul anului trecut, cererea de credite din partea acestora majorându-se semnificativ. “Această dinamică a fost determinată atât de creşterea cererii de credite din partea corporaţiilor, cât şi a celei aferente întreprinderilor mici şi mijlocii. În următoarele 3 luni (T1/2016), băncile autohtone preconizează menţinerea acestei tendinţe, dar cu o amplitudine mai moderată, indiferent de maturitatea finanţării sau categoria de mărime a întreprinderilor“, mai reiese din sondajul BNR.

Băncile au menţinut standardele de creditare pentru companiile nefinanciare în ultimul trimestru din 2015, astfel că se observă o tendinţă de stabilizare, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv în care standardele de creditare nu au fost modificate. În plus, instituţiile de credit estimează că această dinamică va persista şi în primul trimestru din 2016.

 

Restrângere inevitabilă

 

Restrângerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza riscurilor pentru deponenţi şi acţionari în urma modificărilor aduse proiectului de Lege privind darea în plată, consideră preşedintele Băncii Comerciale Române, Sergiu Manea, comentând evoluţiile curente cu privire la această lege.

Sunt alarmat de modificările actuale aduse proiectului de lege de această versiune şi mai radicalizată, care va genera fără doar şi poate o restrângere generală a pieţei creditului şi a intermedierii financiare într-un moment când România are nevoie fundamentală de a importa capital (şi nu mărfuri) pentru a putea finanţa nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv“, a afirmat Sergiu Manea, într-un comunicat de presă.

„Potrivit acestuia, legislaţia punitivă şi lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar au devenit un indicator al lipsei de încredere din societate.

Personal, am privit retrimiterea în Parlament a Legii dării în plată drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentanţii mediului legislativ şi cei ai consumatorilor să se aplece asupra unor modificări constructive care să ţină cont de constrângerile şi interesele tuturor părţilor, de principiile generale de drept, ale Constituţiei, ale instituţiei contractului“, precizează Sergiu Manea.

Conform preşedintelui BCR, angajamentul sistemului bancar de a coopera şi colabora pentru a reglementa responsabil împrumuturile pentru consumatori rămâne solid, în condiţiile unui proces legislativ care încurajează încrederea investitorilor, creşterea economică, stabilitatea juridică ori accesul la finanţare pentru clienţii (în special tinere familii) care nu au ajuns să dispună de economii substanţiale pentru achiziţii de bunuri cu folosinţă îndelungată ori locuinţe.

„Sper ca în al doisprezecelea ceas să înţelegem oportunitatea oferită de preşedintele Klaus Iohannis pentru consultare şi colaborare. Piaţa nu poate funcţiona atunci când drepturi, legi şi instituţii fundamentale ale democraţiei şi economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă şi prudentă a instituţiei de credit în susţinerea deponenţilor săi. Schimbarea condiţiilor va atrage măsuri de protecţie şi nu de creştere sau prosperitate“, spune Sergiu Manea.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, într-o conferinţă susţinută pe 7 ianuarie 2016, că se aşteaptă ca parlamentarii să îmbunătăţească Legea dării în plată şi să aibă în vedere atât recomandările preşedintelui Klaus Iohannis, cât şi pe cele ale Băncii Centrale Europene.

 

Încă nu a fost promulgată

 

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie 2015, cu 233 de voturi „pentru“, un vot „împotrivă“ şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Legislativului pentru reexaminare proiectul de lege.

Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor.

„Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice“, se menţionează în document.

Şeful statului a susţinut că darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime.

Actul normativ a fost iniţiat de deputatul Daniel Zamfir, care
şi-a susţinut proiectul pe întregul parcurs parlamentar cu argumentul că peste 800.000 de debitori aflaţi în dificultate financiară vor putea să beneficieze de principiul dării în plată.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, a prezentat, recent, o statistică cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţie imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuinţe.

Potrivit acestuia, dintre clienţii cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanţe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. “Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară“, a mai spus Olteanu.

Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a transmis un aviz prin care susţine că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime. Instituţia precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară. 

Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă