În timp ce valoarea totală a restanțelor tinde să urce către 100 de miliarde de euro, statul grec se gândește să impună restricții băncilor. Mai mult, oficialii de la Atena ar avea în plan introducerea unei taxe speciale pe tranzacții.
Băncile din Grecia s-ar putea confrunta în următoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) până la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totală a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evoluţia economiei. Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe „roşu“, achitarea lui fiind întârziată cu cel puţin 90 de zile. Valoarea totală a acestor credite se ridică la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichidităţilor băncilor şi fundamentele lor.
În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe „roşu“ în următoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice, iar băncile au fost nevoite să extindă durata achitării lor, pentru ca persoanele fizice şi juridice să le poată plăti.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul susţin că oficialii Comisiei Europene vor cere băncilor din Grecia să-şi revizuiască planurile de restructurare din cauza deteriorării rapide a condiţiilor financiare din ţară.
Executivul comunitar le-a transmis băncilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustării acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichidităţilor, majorarea semnificativă a ratei creditelor neperformante (NPL) şi întârzierea implementării planurilor din cauza incertitudinilor politice şi economice din ultimele luni.
Creștere sub așteptări
Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut băncile elene indică un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 şi de 3,7% în 2016. Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind evoluţia economiei Greciei în acest an la 0,5%.
De la începutul lui 2015, ieşirile din depozitele băncilor elene au depăşit 30 miliarde de euro şi a sporit dependenţa creditorilor eleni de plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA). În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali, precum şi lansarea unor zvonuri privind impunerea unor condiţii mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la creşterea ratei creditelor neperformante. De la 34,4%, estimat la sfârşitul lunii decembrie, analiştii apreciază că nivelul creditelor neperformante a ajuns la 35% în martie şi creşte în continuare.
Toate aceste evoluţii au creat un nou cadru faţă de momentul în care au fost acceptate planurile de restructurare. Şefii băncilor au recunoscut că problema revizuirii va apărea mai devreme sau mai târziu, dar susţin că în primul rând trebuie finalizate negocierile dintre Atena şi creditorii săi privind noul program de finanţare al Greciei şi apoi vor fi restructurate planurile băncilor elene.
În target
Anul trecut, Comisia Europeană a decis că planurile de restructurare pentru principalii creditori eleni – Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Alpha Bank – respectă prevederile comunitare privind acordarea de ajutoare de stat şi vor permite restabilirea viabilităţii pe termen lung a celor două bănci fără a afecta competiţia.
Începând din 2008, Grecia şi Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) au acordat în mod repetat sprijin de capital şi lichidităţi pentru Piraeus Bank şi NBG. În luna iulie 2012, Comisia Europeană a demarat o anchetă amănunţită pentru a stabili dacă aceste măsuri sunt compatibile cu legislaţia comunitară privind ajutoarele de stat.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Perspective mai bune
Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a revizuit perspectiva pentru sistemul bancar grec la „negativă“ de la „stabilă“, adăugând că există o „probabilitate ridicată“ ca Grecia să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, informează CNBC.
Potrivit Moody’s, revizuirea perspectivei a fost cauzată de „înrăutăţirea semnificativă a finanţării şi lichidităţii băncilor după luna decembrie 2014, în condiţiile în care retragerile din depozite sunt estimate la peste 30 de miliarde de euro, sau 18% din totalul depozitelor, în ultimele cinci luni“. Potrivit Moody’s, este puţin probabil ca aceste presiuni să se diminueze în următoarele 12-18 luni „şi există o probabilitate ridicată privind introducerea de restricţii asupra mişcărilor de capital şi o îngheţare a depozitelor“.
Moody’s se aşteaptă ca economia greacă să înregistreze un avans de doar 0,5% în acest an. Problemele cu care se confruntă economia Greciei, cumulate cu creşterea costurilor de finanţare şi veniturile reduse ale băncilor greceşti le va afecta profitabilitatea. „Ne aşteptăm ca dependenţa de finanţarea oferită de banca centrală să rămână ridicată, în condiţiile în care încrederea deponenţilor rămâne compromisă de incertitudinea cu privire la programul de asistenţă a Greciei şi îngrijorările privind posibilitatea introducerii de restricţii asupra mişcărilor de capital şi a ieşirii din zona euro“, susţine Moody’s.
Grecia poartă negocieri intense cu creditorii internaţionali pentru eliberarea unei noi tranşe din programul de ajutor, care este condiţionată însă de adoptarea de reforme economice de autorităţile de la Atena. Comisarul european Pierre Moscovici a declarat miercuri că un acord în următoarele săptămâni este „posibil“, dar trebuie făcute progrese în domeniul reformei pensiilor şi pieţei muncii.
Suprataxă pentru bănci
Guvernul Greciei vrea să introducă o taxă specială pe tranzacţiile bancare, de
0,1-0,2%, care ar urma să aducă la buget între 300 şi 600 milioane de euro pe an. Un oficial guvernamental elen a declarat, pentru „Kathimerini“, că printre propunerile discutate cu creditorii internaţionali se află impunerea unei taxe speciale pe tranzacţiile bancare, într-un procentaj care va depinde de scutirile ce se vor aplica. Această taxă ar urma să aducă anual la buget 300 – 600 milioane de euro.
Datele disponibile arată că nivelul anual al taxei pe tranzacţiile bancare depăşeşte 660 milioane de euro, dar Guvernul va excepta probabil tranzacţiile cu cardul, cum ar fi retragerile de numerar de la ATM-uri, ţinând cont că autorităţile de la Atena promovează folosirea cardurilor pentru combaterea evaziunii fiscale.
De asemenea, Executivul a propus reducerea TVA cu trei puncte procentuale la plăţile cu cardul, dar creditorii internaţionali se opun unei astfel de măsuri, considerând că ar cauza bugetului pierderi anuale estimate la 6,5 miliarde de euro. Reprezentanţii UE, BCE şi FMI au propus TVA de
18-20% şi de 8% pentru alimente, medicamente şi cărţi.
