Atât valoarea depozitelor atrase de la populație și firme, cât și împrumuturile plasate de bănci acestora au crescut substanțial față de 2014, ceea ce arată o revigorare a activității bancare, aflate în regres de la debutul crizei financiare, în 2009.
Depozitele firmelor şi cele ale populaţiei s-au majorat cu 5,7% în luna februarie 2015, comparativ cu nivelul înregistrat la finalul aceleiaşi luni din 2014, dar au scăzut cu 0,6% faţă de luna anterioară, totalizând 228,817 miliarde de lei, potrivit datelor publicate marţi de Banca Naţională a României (BNR). “Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în luna februarie 2015 cu 0,6 la sută faţă de luna ianuarie 2015, până la nivelul de 228,817 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,2 la sută, până la 87,211 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5 la sută (6,0 la sută în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 2,6 la sută, până la 63,532 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 7,7 la sută (7,3 la sută în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014”, se arată în comunicatul BNR. În ceea ce priveşte depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, acestea s-au majorat cu 0,2%, până la nivelul de 78,072 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,3%, până la 17,591 miliarde euro).
Încredere în euro chiar și cu dobânzi mici
„Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6 la sută); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,0 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 0,5 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 1,9 la sută)“, conform datelor BNR. În ceea ce priveşte creditul guvernamental, datele BNR arată că acesta a crescut în luna februarie 2015 cu 5%, până la 91,175 miliarde lei. La 28 februarie 2015, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 8,3% (7,8% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.
Mai multe împrumuturi în lei
Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat în februarie 2015 cu 7,1 la sută (6,7 la sută în termeni reali) faţă de perioada similară din 2014, valoarea creditului total neguvernamental ajungând la 210,220 miliarde lei, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României. “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 28 februarie 2015 cu 7,1 la sută (6,7 la sută în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014 pe seama majorării cu 16,5% (16% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,8% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,6 la sută)”, se menţionează în comunicatul BNR. În aceste condiţii, creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,7% (- 4,1 la sută în termeni reali). Faţă de 31 ianuarie 2015, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,1% (-0,4 la sută în termeni reali) până la nivelul de 210,220 miliarde lei.
Potrivit BNR, creditul în lei s-a majorat cu 0,7 la sută (0,3 la sută în termeni reali), până la 92,283 miliarde lei, în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,6 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,5 la sută), totalizând 117,936 miliarde lei.
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2015 un sold de 258,601 miliarde lei. Faţă de luna ianuarie 2015 aceasta s-a diminuat cu 0,2 la sută (-0,6 la sută în termeni reali), iar în raport cu februarie 2014 masa monetară s-a majorat cu 6,5 la sută (6,0 la sută în termeni reali).
Am vrea să punem mai mulți bani deoparte
Aproape două treimi dintre românii care economisesc vor să pună deoparte cel puţin la fel de mult în viitor şi tot mai mulţi vor să-şi majoreze economiile. Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii în ECE atât în privinţa sumei medii pe care o pun deoparte, cât şi a creşterii economiilor lunare. Austriecii economisesc în medie 181 de euro lunar, cu 11 euro mai mult decât anul trecut, în timp ce slovacii pun deoparte 90 euro în fiecare lună, cu 2 euro peste nivelul din 2012, arată o analiză a revistei Capital. Astfel, aproape jumătate dintre austriecii care economisesc se declară satisfăcuţi cu privire la suma pe care o pun deoparte, cel mai mare grad de satisfacţie înregistrat în ECE. Totodată, în Slovacia, ponderea populaţiei care se consideră mulţumită de economiile realizate a înregistrat cea mai mare creştere faţă de 2012, de
7 puncte procentuale. “Austriecii economisesc de două ori mai mult decât slovacii. Cu toate acestea, având în vedere că venitul anual mediu al austriecilor este de peste patru ori mai mare decât al slovacilor, rezultatul este surprinzător”, a declarat Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group Bank.
Câţi bani punem deoparte
Economisirea este mai importantă pentru români decât pentru restul populaţiei din ECE, iar aşteptările privind perspectiva economisirii s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an. România se situează pe primul loc în Europa Centrală şi de Est (ECE) în ceea ce priveşte importanța acordată de populaţie economisirii. Ponderea românilor care consideră că economisirea este importantă se situează la 84%, comparativ cu media ECE de 77%. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% din cehi, 71% din slovaci şi 72% din austrieci. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie. Persoanele care economisesc în România au pus deoparte 40 de euro lunar în ultimul an. Cu toate acestea, doar 19% din românii care economisesc sunt satisfăcuţi de suma acumulată lunar, dar aşteptările românilor privind perspectiva economisirii în următorii cinci ani s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an. Aproape două treimi din românii care economisesc vor să pună deoparte cel puţin la fel de mulţi bani în următorii cinci ani. În plus, ponderea românilor care economisesc şi vor să majoreze sumele puse deoparte în următorii cinci ani a crescut puternic în ultimul an, cu 10 puncte procentuale, la 32%.
Cum stăm faţă de celelalte economii emergente
În România şi Serbia, gradul de penetrare a produselor de economisire este încă redus; doi din cinci români preferă să economisească fără a utiliza produsele din sectorul financiar. Doar unu din cinci români şi mai puţin de unu din zece sârbi care economisesc folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, spre deosebire de unu din doi cehi şi slovaci. “Situaţia ne arată că există încă potenţial pentru produse bancare în ECE, în special în Europa de Sud-Est”, consideră Peter Bosek.
Austriecii continuă să economisească preponderent prin utilizarea carnetelor de economii (81%) şi produselor de economisire-creditare pentru locuinţe (66%). În Balcani se observă o diferenţă regională privind preferinţele de economisire: aproape unu din doi sârbi şi doi din cinci români care economisesc pun bani deoparte în numerar, acasă sau într-un seif, în timp ce 80% din croaţii care economisesc aleg un produs financiar.
În toate ţările analizate în cadrul Barometrului Erste Group privind economisirea, persoanele care economisesc pun bani deoparte în principal pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situaţii neprevăzute, acordând prioritate şi economiilor pentru pensie sau pentru achiziţii mai mici şi mai mari.
Tehnologia
Aproape unu din doi clienţi cehi ai unei bănci utilizează online bankingul cel puţin o dată pe săptămână (44%), urmaţi de slovaci şi austrieci (32%). Cehii sunt lideri în ECE în privinţa utilizării serviciilor de online banking pentru
a-şi administra finanţele (44%), fiind urmaţi de slovaci şi austrieci (32%). La polul opus, 86% din sârbi nu fac tranzacţii online şi precizează că principalul motiv este lipsa accesului la internet (34%), în timp ce doar 10% sunt îngrijoraţi de securitate. Modelul de servicii bancare se află într-o continuă transformare. Numărul persoanelor care folosesc smartphone-uri este în creştere, la fel şi numărul utilizatorilor de online banking prin smartphone-uri şi tablete. Slovacii (13%), austriecii (11%) şi cehii (10%) sunt pe primul loc în ceea ce priveşte utilizarea smartphone-urilor, tabletelor şi aplicaţiilor mobile pentru gestionarea operaţiunilor bancare.
“Chiar dacă procentul de persoane active în ceea ce priveşte online bankingul este încă relativ redus, am observat că ritmul de creştere înregistrat în prezent este foarte rapid”, adaugă Bosek. Europa Centrală şi de Est se situează cu mult înaintea celorlalte ţări din lume în privinţa penetrării telefoanelor mobile pe piaţă: 100 de persoane din ECE deţin aproximativ 132 de contracte de telefonie mobilă, comparativ cu 128 de contracte de telefonie mobilă în Europa Occidentală. Se anticipează că media globală de transfer de date pe mobil în ECE va creşte de peste patru ori, de la 450 megabyte/lună în 2012 la 2 gigabyte/luna în 2018.
Cum se descurcă vecinii maghiari
În Ungaria, economisirea în scopuri diverse, de exemplu pentru a avea rezerve financiare, a fost considerată dintotdeauna foarte importantă – aproape şase din zece unguri cred acest lucru. Ungurii sunt cel mai bine informaţi (74%) cu privire la ratele dobânzii la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin o dată pe an. Pe de altă parte, aproximativ o treime dintre austrieci nu au nici o idee despre valoarea dobânzii pe care o primesc pe carnetele de economii. “Chiar şi în perioadele în care rata dobânzii este scăzută, oamenii preferă să pună bani deoparte pe carnete de economii. Prin urmare, se pare că oamenii continuă să aprecieze mai degrabă siguranţa şi accesul uşor la economii decât o rată mai mare a dobânzii la un produs cu risc mai ridicat”, explică Bosek.
