Restanţele la creditele acordate de bănci au crescut în aprilie, faţă de martie 2014, cu 95 milioane de lei şi au ajuns la 32,674 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR.
Restanţele la creditele de peste 20.000 de lei, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau în aprilie 10,54% din totalul creditelor acordate, faţă de 10,5% în martie 2014. Din suma totală a restanţelor, aproape 95% (31,035 miliarde de lei) sunt credite neplătite de peste 90 de zile. Aceste sume sunt în urcare de la 30,782 miliarde lei în martie 2014.
În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au scăzut uşor în aprilie 2014 faţă de luna anterioară, cu două milioane de lei (0,03%), până la 6,809 miliarde lei.
Pe ultimele 12 luni, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în creştere cu 621 milioane de lei (10%), de la 6,188 miliarde de lei în mai 2013, la 6,809 miliarde de lei în aprilie anul acesta.
Peste 98% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în aprilie 2014, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
Pe de altă parte, numărul de restanţieri persoane fizice a scăzut în ultimul an de la 202.988 persoane în mai 2013 la 182.243 în aprilie 2014 (10,22%), iar în ultima lună cu 3.400, de la 185.643, câţi erau în martie 2014.
În total, numărul clienţilor cu restanţe la bănci a scăzut în ultimul an de la 235.406 persoane, în mai 2013, la 214.703 în aprilie 2014 (8,8%), şi în ultima lună cu 3.342 de persoane, de la 218.045 în martie.
Numărul interogărilor la Centrala Riscului de Credit a scăzut de la 175.605 în martie la 161.317 o lună mai târziu (8,13%). Astfel, numărul de interogări a revenit sub cel de acum un an, de 164.806.
Şi totuşi, există optimism
Peste 80% din bănci se așteaptă la creşterea cererii de credite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru firme și la îmbunătățirea rezultatelor financiare. Condițiile de creditare se vor relaxa în industrie, it, agricultură, telecom, sănătate şi segmentul IMM-urilor, conform „Barometrului Bancar ARB & EY“.
Băncile privesc următoarea perioadă cu ceva mai mult optimism, în condiţiile în care un procent semnificativ anticipează creşterea cererii de credite atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice şi peste 80% din instituţiile de credit se aşteaptă la o intensificare a activităţii de creditare, conform „Barometrului Bancar realizat de Asociația Română a Băncilor și compania de audit EY. “Barometrul”, un indice al industriei bancare, radiografiază starea de spirit a principalilor jucători prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale ARB. La acest sondaj au participat bănci totalizând o cotă de piaţă în funcţie de active de peste 85%.
“Studiul se doreşte un instrument de informare a bancherilor în legătură cu starea de spirit a celorlalţi jucători, dându-le posibilitatea să compare propria perspectivă şi propriile aşteptări cu cele ale sistemului bancar în general. Începând cu următoarea derulare, în a doua parte a anului, se va putea identifica şi sensul evoluţiei acestor aşteptări. În plus, cum acest studiu este derulat şi în alte ţări din Europa, inclusiv Europa de Est, bancherii pot face o paralelă cu rezultatele ţărilor din regiune”, spune Gelu Gherghescu, partener EY România.
Şi creditele?
Pe zona de retail, peste 65% din bănci se aşteaptă la o creştere a cererii de credite de consum, iar o proporţie mai mare, de 75%, la un avans al cererii de carduri de credit. Tot într-o proporție mare (70%) băncile anticipează creşterea cererii de creditare pentru clienţi – persoane juridice. Potrivit sondajului, cadrul legislativ al insolvenţei şi modul de aplicare a legislaţiei descurajează creditarea, consideră peste 85% din băncile respondente.
Recentele modificări ale Codului insolvenţei aduc îmbunătăţiri cadrului legislativ, dar considerăm că mai sunt lucruri de făcut în ceea ce priveşte aplicarea legii pentru a convinge băncile că lucrurile s-au schimbat şi în consecinţă pot să-şi relaxeze politicile de creditare. Menţinerea disciplinei financiare este condiţia de bază pentru păstrarea stabilităţii sistemului bancar, afirmă Radu Graţian Gheţea, președintele ARB.
Peste 80% din bănci aşteaptă cheltuielile cu provizioanele de risc. În acelaşi timp, aproximativ 75% din bănci cred că rezultatele financiare se vor îmbunătăţi.
Pe termen mediu, o consolidare de anvergură mare în sectorul bancar nu este considerată probabilă, de vreme ce 71% din bănci se aşteaptă la o consolidare de anvergură medie şi doar 14% la o consolidare de anvergură mare. Sondajul relevă că instituţiile de credit sunt interesate mai degrabă de cumpărarea de credite decât de vânzare. Aproximativ 43% din bănci iau în considerare achiziţia de portofolii de credite şi doar 29% vânzarea unor astfel de active. Dintre acestea din urmă multe se referă la practica deja uzuală a vânzării unor portofolii relativ mici de credite neperformante.
Restructurările din sectorul bancar se apropie de final, în condiţiile în care 70% din bănci nu vor reduce numărul angajaţilor în următoarea perioadă, în timp ce aproximativ 20% se aşteaptă chiar la o creştere a numărului de angajaţi. Simplificarea proceselor şi automatizarea ocupă primul loc pe agenda băncilor, alături de gestionarea riscurilor, în timp ce simpla tăiere a costurilor se află doar la mijlocul clasamentului.
Incertitudini mari, riscuri pe măsură în România şi Ungaria
Într-un raport publicat, în decembrie, de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings se arată că cele mai mari riscuri cu care se confruntă băncile austriece prezente în Europa Centrală şi de Est (CEE) se înregistrează în Ungaria şi România.
Riscul măsurilor neortodoxe rămâne ridicat în Ungaria, chiar dacă pare că se stabilizează calitatea activelor. În particular, Guvernul ia în considerare adoptarea unor măsuri unilaterale prin care să forţeze băncile să convertească creditele în valută în împrumuturi în forinţi.
Această intenţie, alături de taxa pe tranzacţiile financiare şi taxa ridicată pe bănci, ar putea determina băncile austriece să-şi păstreze operaţiunile în Ungaria sau să înregistreze pierderi mai reduse în trimestrul IV din 2013 şi în 2014, apreciază Fitch. Băncile din Ungaria au pierdut peste un miliard de euro în urma unei decizii din 2011 a Guvernului de la Budapesta de a veni în sprijinul celor care au credite ipotecare în valută. Pe lista băncilor străine cu subsidiare în Ungaria se numără băncile austriece Raiffeisen şi Erste, băncile italiene Intesa Sanpaolo şi UniCredit, grupul belgian KBC, banca germană Bayern LB, Citi şi divizia bancară a General Electric.
Iar din Ungaria pleacă bănci
Banca Naţională a Ungariei (NBH) estimează că mai multe bănci vor ieşi de pe piaţa locală, potrivit directorului de operaţiuni de la NBH, Márton Nagy.
La finele anului trecut, guvernatorul NBH, György Matolcsy, a declarat şi el că patru mari bănci occidentale ar putea pleca din Ungaria în următoarele 18 luni. O opinie similară a fost exprimată de curând şi de directorul general de la OTP, Sándor Csányi, potrivit căruia patru-cinci bănci ar putea ieşi de pe piaţa ungară pe termen mediu.
„Consolidarea a început, chiar dacă deocamdată înseamnă doar modificarea cotelor de piaţă, însă nimeni nu are nici o îndoială că mai multe bănci vor ieşi de pe piaţă. Chiar dacă au existat declaraţii care au infirmat acest lucru, noi credem în continuare că vor exista mai puţine bănci pe piaţă“, a declarat Márton Nagy la o conferinţă organizată de portalul de ştiri Portfolio.hu. În ceea ce priveşte problema proprietăţii sectorului bancar local, Nagy a apreciat că este de dorit să existe un nivel adecvat de diversificare. Potrivit directorului NBH, un exemplu bun de proprietate locală a sectorului bancar este în Slovenia, în timp ce Ungaria şi Cehia sunt exemple de dominaţie a băncilor străine.
Principalele bănci din Ungaria sunt OTP, K&H Bank, precum şi diviziile ungare ale băncilor austriece Raiffeisen şi Erste, băncii belgiene KBC, băncilor italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, precum şi subsidiara băncii germane Bayerische Landesbank.
Modelul maghiar: Orban vrea controlul băncilor
Premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat recent că vrea ca jumătate din sistemul bancar al ţării, dacă nu mai mult, să se afle în mâini ungare, în condiţiile în care în prezent sectorul este dominat în proporţie de 80% de bănci străine: Raiffeisen, Erste, KBC, UniCredit, Intesa Sanpaolo, Bayerische Landesbank. La rândul său, guvernatorul băncii centrale a Ungariei (NBH), György Matolcsy, a afirmat recent că patru subsidiare ale unor bănci din Europa Occidentală se vor retrage din Ungaria în următoarele luni.
Ungaria ar trebui să-şi îndeplinească ţinta de deficit bugetar de 2,7% din PIB stabilită pentru 2013 „în cel mai prost scenariu“, dar ar putea înregistra un deficit chiar mai scăzut, de 2,3%, a apreciat Mihaly Varga. Guvernul de la Budapesta, care se aşteaptă la un avans al economiei de 2% în 2014, s-a angajat să menţină deficitul sub pragul de 3% stabilit de UE. Aderarea Ungariei la Mecanismul Ratelor de Schimb II (ERM2) nu este pe agenda Guvernului, iar aderarea la zona euro ar putea să nu reprezinte un subiect important până la sfârşitul lui 2020, a declarat ministrul Economiei.
