După o lungă perioadă de scădere, dobânzile la credite au început iar să crească. Ca efect, și viteza de creștere a volumului de împrumuturi se reduce. Există, însă, și vești bune: restanțele scad, iar băncile locale sunt încă foarte bine capitalizate.
Volumul creditelor noi în lei acordate de bănci şi-a mai temperat creşterea în iulie, atât pentru populaţie, cât şi pentru firme, însă sumele rămân semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate în urmă cu un an, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României.
Astfel, creditele noi în lei contractate în luna iulie de persoanele fizice şi juridice au însumat 4,5 miliarde de lei, în scădere cu 12,5% faţă de luna anterioară, când s-au acordat credite de 5,14 miliarde de lei.
Creditele de consum contractate de populaţie au însumat 1,65 miliarde de lei, cu 22,5% sub nivelul înregistrat în iunie, respectiv 2,02 miliarde de lei, dar aproape dublu faţă de valoarea înregistrată în urmă cu un an. Şi volumul creditelor în lei pentru locuinţe ale populaţiei s-a redus în iulie, la 905 milioane de lei, de la 1,16 miliarde de lei cu o lună în urmă (22%), însă şi aici valoarea totală este aproape dublă faţă de 560 de milioane de lei acum un an.
Împrumuturile în lei acordate firmelor în luna de referinţă au scăzut, de asemenea, faţă de luna anterioară cu 13%, de la 2,19 miliarde de lei la 1,9 miliarde de lei. În privinţa împrumuturilor în euro acordate în luna iulie, şi acestea sunt în scădere atât pentru populaţie, cât şi pentru firme, însă volumul rămâne peste cel înregistrat în urmă cu 12 luni. Astfel, creditele noi în euro au însumat, în iulie, aproape 238 de milioane de euro, în cădere de la 280 de milioane de euro în urmă cu o lună (15%), dar în creştere de la 182 de milioane de euro acum un an (30,8%).
Dobânzi mai mari
Băncile comerciale au majorat, în iulie, dobânzile la creditele noi pentru populaţie, atât în lei cât şi în valută, dar le-au redus pe cele la depozite pe toată linia.
Astfel, dobânzile percepute de bănci la creditele noi în lei acordate populaţiei au urcat de la 6,48% pe an în iunie la 6,84% pe an în iulie. În schimb, pentru firme, dobânzile au scăzut în perioada analizată de la 4,86% pe an la 4,69% pe an.
Pentru creditele aflate în sold, dobânzile la lei au scăzut de la 8,22% pe an în iunie la 8,04% pe an în iulie, pentru populaţie, şi de la 5,3% pe an la 5,26% pe an pentru firme. Dobânzile la creditele de consum în lei pentru populaţie aflate în sold rămân, însă, peste 10%, deşi sunt în scădere uşoară.
Pentru finanţările în euro nou-acordate populaţiei, băncile au solicitat dobânzi în creştere de la 5,08% în iunie la 5,26% în iulie, însă pentru creditele de locuinţe dobânzile au scăzut la 4,59% în iulie de la 4,71% pe an cu o lună mai devreme. Pentru finanţarea firmelor, băncile au redus dobânzile la creditele noi de la 3,76% în iunie la 3,51% pe an în iulie. La creditele aflate în sold, dobânzile s-au redus uşor atât la lei, cât şi la euro. În privinţa depozitelor, dobânzile au scăzut la toate categoriile publicate de Banca Naţională. Astfel, pentru depozitele în lei aflate în sold ale populaţiei media dobânzilor a ajuns la 2% pe an, uşor mai ridicate la depozitele de peste doi ani, respectiv 2,26%. Pentru firme, dobânzile acordate au scăzut la 1,06% în medie.
La depozitele noi în lei băncile au redus dobânzile, per ansamblu, la 1,13% pe an, iar la euro media a ajuns la 0,65% pe an.
Restanțe mai mici
Restanţele la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienţilor au scăzut, în iulie faţă de iunie, cu 192 de milioane de lei şi au ajuns la 31,114 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit.
Aceste restanţe, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau, în iulie, 11,68% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor.
Din suma totală a restanţelor, 86%, respectiv 26,8 miliarde de lei, sunt credite neplătite de peste un an, în scădere uşoară de la 26,9 miliarde de lei în iunie.
Numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus, în iulie faţă de iunie, de la 208.568 la 197.871 şi se află sub nivelul înregistrat în urmă cu un an, când au fost 213.163 de restanţieri.
Numărul interogărilor la Centrala Riscului de Credit a scăzut de la 123.074, în iunie, la 117.868 o lună mai târziu, dar şi comparativ cu luna august 2014, când numărul înregistrat a fost de 153.794.
Şi în cazul persoanelor fizice, restanţele la creditele de peste 20.000 de lei au scăzut în iulie, faţă de iunie, cu 96 de milioane de lei, până la circa 6,16 miliarde de lei, de la 6,26 miliarde de lei cu o lună în urmă, şi reprezentau 6,67% din totalul sumelor datorate. Şi în acest caz, cele mai multe restanţe, respectiv 90,8%, reprezintă credite neplătite de peste un an.
Numărul de restanţieri, persoane fizice, a scăzut la 168.664, de la 178.341 cu o lună în urmă, şi rămâne şi sub cel consemnat în urmă cu un an, când erau 182.379 de restanţieri.
Bine capitalizate
Capitalul social al instituţiilor de credit s-a plasat la valoarea de 29,8 miliarde lei în luna iunie 2015, în creştere cu 9,8% în termeni reali faţă de finalul anului 2014
Segmentul băncilor cu capital majoritar străin a fost cel mai activ în această privinţă, ceea ce reflectă atenţia pe care unii investitori străini o acordă în continuare pieţei româneşti de servicii bancare. Valoarea activului bilanţier agregat net a fost de 363,3 miliarde lei în luna iunie 2015, cu 1% în termeni reali peste cea consemnată în luna decembrie 2014, plasarea în teritoriu pozitiv a variaţiei reale având însă la bază un efect statistic.
„În prima jumătate a anului 2015 nu au fost consemnate modificări în structura sistemului bancar românesc, cu menţiunea că în perioada analizată a fost definitivată tranzacţia de achiziţie a Volksbank România de Banca Transilvania. În condiţiile în care cele două instituţii au continuat să funcţioneze ca entităţi distincte procesul de integrare a activităţii acestora fiind în curs, numărul total al instituţiilor de credit a rămas neschimbat comparativ cu finalul anului anterior, respectiv 40“, se precizează în raportul BNR din luna august.
Potrivit sursei citate, activitatea de creditare şi-a întrerupt tendinţa descendentă, dinamica reală a creditului intern a fost în general pozitivă, urcând până la 3,3 la sută în iunie, comparativ cu sfârşitul anului 2014, evoluţie susţinută de ambele componente: creditul acordat sectorului privat (+3,1 la sută) şi creditul guvernamental (+3,9 la sută).
De unde iau băncile bani ca să dea credite
În ceea ce priveşte resursele de finanţare, contextul a rămas favorabil în semestrul I 2015, afirmă specialiştii BNR.
“Capitalizarea sistemului bancar s-a menţinut robustă, iar dependenţa de resursele externe s-a diminuat, liniile de finanţare provenite de la entităţile-mamă continuând să se reducă într-o manieră ordonată. În ceea ce priveşte baza internă de depozite, stocul real s-a majorat marginal comparativ cu decembrie 2014, exclusiv pe seama plasamentelor efectuate de populaţie, iar indicatorul credite/depozite a continuat să se plaseze la un nivel care nu generează presiuni din perspectivă macroprudenţială (93,1%)”, se arată în document.
Potrivit sursei citate, revenirea pe trend ascendent a împrumuturilor acordate sectorului privat, vizibilă atât în cazul populaţiei, cât şi în cel al companiilor, a fost rezultanta acţiunii conjugate a mai multor factori, precum reducerea în continuare a ratei medii a dobânzii la creditele nou-acordate (pe fondul propagării graduale a efectului deciziilor de reducere a ratei dobânzii de politică monetară), relaxarea standardelor de creditare (în cazul creditelor destinate firmelor), consolidarea sentimentului de încredere al agenţilor economici şi al consumatorilor (un aport semnificativ revenind creşterii resurselor proprii de finanţare).
Evoluţia stocului creditului a fost afectată de continuarea procesului de scoatere a împrumuturilor neperformante din bilanţurile băncilor, dar şi de achiziţionarea în perioada analizată a unor credite externalizate anterior.
Ajutor vital de la stat
Din perspectiva sectoarelor instituţionale, revigorarea creditelor acordate populaţiei (+4,1% faţă de finele anului precedent) a fost stimulată şi de condiţiile atractive oferite de programele guvernamentale de finanţare „Prima casă“ şi „Prima maşină“. În consecinţă, stocul real al creditelor de consum şi alte scopuri şi-a întrerupt traiectoria descrescătoare (+0,6 la sută), iar cel al creditelor pentru locuinţe a continuat să se extindă în termeni reali (cu 8,6%), în corelaţie cu evoluţia pozitivă a sectorului de construcţii rezidenţiale.
În ambele cazuri, după cum se specifică în buletinul BNR, evoluţia pozitivă a fost determinată în exclusivitate de împrumuturile acordate în monedă naţională, o contribuţie revenind şi conversiei în lei a unor credite contractate iniţial în franci elveţieni. Pe segmentul companiilor, creşterea reală a stocului de credite a fost mai modestă decât pe cel al populaţiei (1,7% faţă de sfârşitul anului 2014) şi în acest caz majorarea datorându-se componentei în lei.
Prin urmare, în ceea ce priveşte moneda de denominare a creditului destinat sectorului privat, traiectoriile divergente înregistrate de creditele în lei comparativ cu cele în valută s-au prelungit şi pe parcursul semestrului I 2015, ponderea celei de-a doua categorii în stocul total al creditelor acordate sectorului privat coborând la 52,4% – cel mai scăzut nivel consemnat de la sfârşitul anului 2007.
Comparativ cu decembrie 2014, stocul împrumuturilor în valută a înregistrat o scădere accelerată începând din luna martie (până la -5,2%, variaţie calculată pe baza valorilor exprimate în euro), evoluţie care, coroborată cu creşterea uşoară a depozitelor de acest tip, a condus la îmbunătăţirea în continuare a raportului dintre aceşti doi indicatori, până la 142,5% (-11,6% comparativ cu finele anului anterior).
