În contextul unor venituri sub prognoze la bugetul de stat și al unor cheltuieli tot mai mari, Ministerul Finanțelor ia împrumuturi peste împrumuturi, care de la începutul anului au ajuns la circa 4,7 miliarde de euro.
Guvernul Grindeanu a aprobat măriri de pensii și salarii, chiar dacă veniturile colectate nu fac față acestor cheltuieli. În primul trimestru al anului, veniturile încasate sunt mai mici cu 1,2 miliarde de lei față de program. În aceste condiții, în primele două luni, povara bugetară a plății salariilor, pensiilor, dar și a ajutoarelor sociale a ajuns atât de mare, încât suma necesară pentru onorarea acestor obligații a ajuns să depășească cu aproape 20% toate veniturile încasate din taxe și impozite.
Dacă de la investiții s-au tăiat fondurile, pensiile și salariile sunt cheltuieli fixe, care trebuie plătite indiferent de câți bani reușește statul să colecteze. În mod tradițional,pentru a finanța deficitul, adică diferența între cheltuieli și încasări, statul se împrumută, iar de la începutul anului suma atrasă de Ministerul Finanțelor de pe piața internă și externă se ridică la aproape 4,7 miliarde de euro. Cel mai mare împrumut a fost realizat pe 10 aprilie, când Ministerul Finanțelor a atras de pe piața externă 750 milioane de euro, cu scadență în 2035.
Dobânzi tot mai mari
Pentru tot anul, Guvernul are în plan să împrumute echivalentul a 15 miliarde euro, ceea ce înseamnă circa 8,2% din PIB-ul estimat la 815 miliarde lei (182,7 miliarde euro). Comparativ, în plină criză, statul a negociat la sânge cu FMI și Banca Mondială un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro.
Guvernul precizează că nivelul împrumuturilor din primul trimestru al lui 2017, raportat la Produsul Intern Brut, este comparabil cu cel al anilor anteriori. „Este o practică uzuală, pentru multe state membre UE, să contracteze împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
„Împrumuturile contractate acum de Guvern s-au făcut pe termen lung, la costuri reduse, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru proiecte de dezvoltare”, a mai specificat Executivul. Pe de altă parte, datele din execuția bugetară de până acum arată că falia între ceea ce colectează statul, prin ANAF, din taxe și impozite (venituri fiscale) și ceea ce cheltuiește pentru pensii, salarii și ajutoare sociale, e mult mai mare față de anul trecut. În plus, suma alocată investițiilor este la cel mai mic nivel al ultimilor zece ani. Așadar, nu investițiile sunt „problema” guvernului.
O altă problemă este că Ministerul Finanțelor atrage bani de pe piața bancară locală la dobânzi din ce în ce mai mari, cu peste un punct procentual față de valorile de la finele anului 2016, cee ace se traduce în costuri suplimentare cu dobânzile de zeci de milioane de euro.
