Prinse pe picior greşit de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un rezultat la care nu se aşteptau, pieţele financiare, în special cele din Europa, erau vineri în stare de şoc în faţa incertitudinilor provocate de acest vot, informează AFP, preluată de Agerpres.
Lira sterlină, care a coborât la cel mai scăzut nivel de după 1985, şi bursele europene, care au înregistrat scăderi puternice, au fost principalele victime ale acestei zile negre, pierderile fiind similare celor provocate de falimentul băncii americane Lehman Brothers în 2008.
În jurul prânzului, Bursa de la Paris afişa o scădere de peste 8%, cea de la Frankfurt era în scădere cu peste 7% iar cea de la Londra cu aproape 5%. Sectorul bancar a fost unul din cele mai afectate, titlurile Deutsche Bank înregistrând o scădere de 14% la fel ca şi acţiunile Crédit Agricole, în timp ce titlurile BNP Paribas au pierdut peste 16% iar Société Générale a pierdut aproape 20%.
“Este în mod clar un şoc puternic pentru pieţe iar pentru Marea Britanie este un seism ale cărui implicaţii se resimt dincolo de frontiere, cu un efect imediat şi potenţial durabil asupra schimburilor comerciale şi asupra tuturor activelor financiare”, a declarat Matthew Beesley de la Henderson Global Investors.
Citeşte şi BREXIT. Cotaţia aurului a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimele 24 de luni
“Este unul din cele mai mari şocuri pentru pieţe din toate timpurile. Repercusiunile votului se vor face resimţite la nivel mondial. Amploarea pagubelor este dificil de evaluat dar vor fi, probabil, mai importante decât orice eveniment car a avut loc după falimentul Lehman Brothers în 2008”, a declarat Joe Rundle, analist la ETX Capital.
După ce a trecut pragul de 1,50 dolari în momentul închiderii secţiilor de vot, lira sterlină a coborât mai întâi sub 1,45 dolari şi apoi sub 1,40 dolari pentru a ajunge la un nivel fără precedent după 1985, până la 1,3229 dolari, ceea ce reprezintă o scădere de peste 10% într-o singură zi. La prânz lira sterlină era cotată la 1,3708 dolari.
În paralel, valorile considerate de refugiu precum yenul japonez şi aurul au crescut iar investitorii s-au precipitat spre pieţele de obligaţiuni. Randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale germane au coborât în teritoriul negativ iar dobânzile pentru împrumuturile pe 10 ani ale Franţei şi Marii Britanii au atins minime istorice.
În faţa acestui seism de proporţii, băncile centrale s-au mobilizat în încercarea de a reduce îngrijorările. Banca Angliei a anunţat că este gata să injecteze 250 de milioane de lire suplimentare pentru a se sigură că există suficiente lichidităţi pentru funcţionarea pieţelor. La rândul său, Banca Centrală Europeană a anunţat că este gata să furnizeze lichidităţi suplimentare în euro şi valută, adăugând că îşi va asuma responsabilităţile care îi revin în materie de stabilitatea preţurilor şi a sectorului financiar din zona euro.
