Visul Guvernului de a încasa mai mulți bani la buget o dată cu majorarea taxelor s-a spulberat, după ce în primele șase luni veniturile la buget au crescut insignifiant. Pentru a se încadra în deficitul stabilit, cheltuielile cu investițiile au fost serios amputate.
Veniturile la bugetul de stat au crescut în primele șase luni ale acestui an cu 2,9% în termeni nominali faţă de aceeași perioadă din 2013, potrivit datelor prezentate la finele săptămânii de către Ministerul Finanţelor.
Creșterea este mică. Aceasta trebuie judecată prin prisma faptului că este una nominală, și nu reală, deci nu este luată în calcul și inflația. În plus, taxele și impozitele au crescut semnificativ în primele șase luni, deci sporul de venituri trebuia să fie mai mare. Luând în calcul o inflație de 1,2% pe primele șase luni (medie lunară de 0,2%) majorarea de venituri la buget este chiar modestă. Reamintim măsurile luate de către Guvern menite să aducă mai mulți bani: schimbarea cursului de referință la calcularea în lei a accizelor, introducerea accizei suplimentare pe carburanți, creșterea accizelor la diferite alte produse, precum cele din tutun, introducerea ”taxei pe stâlp”.
După cinci luni, veniturile bugetare au crescut cu 3,7%, ceea ce înseamnă că în iulie a avut loc o încetinire a ritmului de creștere a veniturilor statului.
Pe partea de venituri au fost înregistrate creşteri în primul semestru la încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+1,47 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+957,8 milioane de lei), accize (+1,08 miliarde de lei), impozitul pe profit (+689,5 milioane de lei) şi TVA (+459,3 milioane de lei). Creșterile sunt minore. Majorarea încasărilor din TVA a fost de 1,9%, în timp ce veniturile din impozitele pe salarii au crescut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Cât privește creșterea încasărilor din contribuțiile de asigurări sociale, aceasta nu a avut loc atât urmare a scoaterii la iveală a locurilor de muncă din economia neagră, cât a creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2014 (de la 800 de lei la 850 de lei).
La nivelul administraţiilor locale au fost înregistrate, de asemenea, încasări mai mari la impozite şi taxe pe proprietate (+5,2%), taxe pe utilizarea bunurilor (+3,6%) şi venituri nefiscale (+2,2%).
La sfârşitul lunii iunie, veniturile totalizau 100,4 miliarde lei (15,2% din PIB), iar cheltuielile de la buget au ajuns la 103,9 miliarde lei (15,7% din PIB), rezultând un deficit de 3,5 miliarde lei. Nici absorbția fondurilor UE nu a fost mai bună decât anul trecut. Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor unde beneficiari sunt instituţiile publice, fără să le cuprindă şi pe cele destinate sectorului privat.
Investițiile, cu aproape 3 miliarde lei mai mici
Obținerea unui deficit bugetar redus în condițiile unor venituri cu o creștere modestă s-a putut realiza doar prin tăierea cheltuielilor cu investițiile.
În primele șase luni, capitolul de cheltuieli s-a redus cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2013. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,6 miliarde lei, respectiv de 1,5% din PIB, faţă de 12,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Finanţele sugerează că nu s-au tăiat investiții în 2014, ci în 2013 Compania de Drumuri a plătit arierate importante către furnizori, contabilizate la partea de investiții. În primele şase luni ale anului trecut au fost plătite arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei.
În acelaşi timp, cheltuielile de personal au urcat cu 3,4% ca urmare a creşterii salariului minim brut de la 1 ianuarie de la 800 lei la 850 lei şi a plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Suma cheltuită de la buget pentru bunuri şi servicii a fost mai mare cu 5,7%, creşterea cea mai importantă înregistrându-se la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv 11,3%, ca urmare a plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente.
La cheltuielile cu dobânzile se înregistrează o scădere cu 1% datorită reducerii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark, dar şi a subvenţiilor acordate, cu 4,7%.
Cât privește deficitul bugetar, acesta s-a dublat în luna iunie, ajungând la 0,5% din PIB la finele primului semestru, în condiţiile în care România s-a angajat prin acordurile cu instituţiile financiare internaţionale ca deficitul bugetar din acest an să nu treacă de 2,2% din PIB.
